EXCLUSIV Sistemul de gestionare a PNRR este nefuncțional, mai ales privind măsurile anti-fraudă și prevenire a corupției – SURSE

Sistemul de gestionare a PNRR nu funcționează sau funcționează parțial și sunt necesare îmbunătățiri substanțiale, este concluzia verificărilor realizate de Autoritatea de Audit la ministerele care sunt implicate în proiectele PNRR, potrivit unor informații exclusive obținute de G4Media din cadrul acestor ministere, care au primit primul raport la începutul acestei luni. 

Acest raport de audit de sistem este necesar înaintea depunerii primei cereri de plată la Comisia Europeană, iar o concluzie negativă ar avea drept consecință amânarea depunerii cererii de plată până la remedierea problemelor constatate, au mai precizat sursele consultate de G4Media.

Autoritatea de Audit este o instituție din cadrul Curții de Conturi.

„Ca urmare a verificărilor efectuate cu ocazia misiunii de audit din perioada 02.03 – 01.04.2022, nu s-a obținut asigurarea rezonabilă că sistemul de management și control instituit pentru PNRR este funcțional și eficient astfel încât să ofere garanția că fondurile au fost gestionate în conformitate cu toate normele aplicabile, în special cele privind evitarea conflictului de interese, combaterea fraudei, evitarea corupției și a dublei finanțări din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

Având la bază evaluarea cerințelor cheie prevăzute în Anexele nr.1 la Acordul de finanțare privind componenta de grant și Acordul de împrumut, semnate de România cu Comisia Europeană, s-a obținut concluzia că sistemul de management și control „nu funcționează sau funcționează parţial. Sunt necesare îmbunătățiri substanțiale”, clasificare ce corespunde categoriei 3.”, se arată într-un document obținut de G4Media, care a fost primit de ministerele cu responsabilități în cadrul PNRR de la Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi.

În documentul primit de ministere, Autoritatea de Audit analizează pe rând situația procedurilor și sistemelor necesare pentru derularea proiectelor PNRR și a fondurilor și subliniază concluziile, evaluarea fiind pe o scară de la 1 la 3 (1- funcțional, 3 – nu funcționează sau funcționează parțial).

De exemplu:

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene:

• Nerespectarea principiului separării funcțiilor între MIPE – Coordonator național și MIPE  – Coordonator de reformă, prin faptul că la nivelul MIPE nu există o structură sau o unitate interdepartamentală distinctă care să îndeplinească rolul de coordonator de reformă/ investiție;

• Lipsa unei politici antifraudă care să acopere cele patru elemente ale ciclului antifraudă – prevenire, detectare, corectare și urmărire;
• Lipsa de documente și informații care să ofere justificări în ceea ce privește verificările legate de îndeplinirea jaloanelor/țintelor, realizate de către MIPE, în baza prevederilor art.5 din OUG nr. 124/2021;
• Nu au fost semnate toate acordurile de finanțare cu coordonatorii de reforme și investiții;
• Existența unor neconcordanțe dintre numărul de posturi alocate conform statului de funcții/organigramei MIPE și numărul de posturi alocate prevăzute în PNRR; (și altele)
• Neîndeplinirea corespunzătoare a obligației de a acorda coordonare metodologică pentru coordonatorii de reformă / investiție, în vederea îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR prin faptul că MIPE nu a furnizat, în marea majoritate a cazurilor,  modele de proceduri, modele de acorduri de implementare / contracte de finanțare (sau prevederi obligatorii care trebuie să se regăsească în contractele de finanțare), sesiuni de informare și instruire privind utilizarea sistemului de monitorizare și raportare a îndeplinirii jaloanelor, modele de documente de lucru, etc;

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării:

• Nu a fost elaborată o procedură operațională privind evaluarea riscului de fraudă, o analiză a riscurilor de fraudă identificate;
• Nu a fost  operaționalizată o politică antifraudă care să acopere cele patru elemente ale ciclului antifraudă – prevenire, detectare, corectare și urmărire penală;
• Nu a fost elaborată o procedură operațională privind conflictul de interese;
• Nu a fost elaborată o procedură operațională privind evitarea dublei finanțări
• Nu au fost stabilite Mecanisme de raportare și corectare privind deficiențele grave (cazurile de fraudă, corupție și conflict de interese); (și altele)

Ministerul Finanțelor: 

• Nu a fost dezvoltată o procedură operațională privind avertizările cu privire la posibile fraude (whistle blowing).
• Nu a fost elaborate norme adecvate care să protejeze personalul împotriva unor sancțiuni interne în cazul în care dezvăluie anumite disfuncționalități interne.
• Nu există prevederi  procedurale privind monitorizarea apariției indicatorilor de fraudă în cadrul activităților cheie derulate.
• Nu au fost stabilite măsuri adecvate pentru verificarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor;
• Nu au fost stabilite măsuri adecvate de prevenire, detectare, constatare și sancționare a neregulilor de către autorităţile însărcinate cu implementarea componentelor PNRR. (și altele)

Ce răspunde Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, instituția care coordonează PNRR 

G4Media a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene privind concluziile generale ale Raportului de audit de sistem.

Pe scurt, răspunsul primit precizează că misiunea de audit a fost demarată în 2 martie 2022, etapele sunt încă în derulare, iar MIPE are calitatea de entitate auditată. Ministerul mai precizează că „Actele întocmite și/sau emise de structurile Curții de Conturi au caracter public numai după încheierea procedurilor de valorificare prevăzute în Regulamentul indicat. Având în vedere informațiile de mai sus, precum și faptul că documentele emise în cadrul misiunii de audit de către Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a României sunt proprietatea acestei instituții, publicarea sau utilizarea necorespunzătoare a conținutului acestora fiind interzisă, MIPE nu poate răspunde la întrebările adresate.”

La solicitarea G4Media de a preciza dacă cererea de plată pentru prima tranșă de fonduri PNRR către Comisia Europeană va fi amânată până la remedierea problemelor și de a estima când anume va fi transmisă această cerere, Ministerul răspunde: „Transmiterea primei cereri de plată aferentă Planului National de Redresare și Reziliență este una din prioritățile MIPE.”

Practic nu mai este confirmat termenul de transmite în luna mai a primei cereri de plată către Comisia Europeană, așa cum anunțase  fostul ministru al Investițiilor, Dan Vîlceanu.

Răspunsul integral transmis de MIPE, aici: Raspuns MIPE audit de sistem 10 mai

Pregătirile pentru auditul de sistem necesar înaintea primei cereri de plată au început încă din ianuarie, așa cum reiese dintr-o notă privind progresul măsurilor referitoare la PNRR, publicată de Guvernul României:

„Referitor la pregătirile pentru auditarea sistemului de management și control al PNRR de către Autoritatea de Audit, MIPE a transmis instituțiilor coordonatoare de reforme și investiții solicitarea de documente necesare pentru ca procesul de audit de sistem să poată fi derulat. Acest raport de audit este esențial pentru pregătirea și depunerea primei cereri de plată conform graficului anunțat către Comisia Europeană (trimestrul II 2022).” – acestea erau planurile din luna ianuarie.

Sursa foto: Pexels/Pixabay