EXCLUSIV Un articol publicat și apoi șters al agenției de presă oficiale a Kremlinului pregătea victoria Rusiei în Ucraina: ”Rusia își restabilește unitatea cu un preț mare prin evenimentele tragice ale unui război civil/ Ucraina va fi reorganizată, restabilită și revenită la starea sa naturală de partea lumii ruse”

Agenția de stat rusă RIA Novosti a publicat, în dimineața zilei de 26 februarie, un articol prin care Rusia recunoaște războiul de cucerire a Ucrainei și aducerea acesteia înapoi în Rusia. La scurt timp, articolul a fost șters, însă acesta a rămas în arhivă.

„Rusia își restabilește unitatea – tragedia din 1991, această catastrofă teribilă din istoria noastră și dislocarea ei nefirească au fost depășite”, se arată în articolul publicat de agenția rusă de stat.

„Rusia își împlinește integritatea istorică, adunând lumea rusă, poporul rus laolaltă – în toată deplinătatea sa de mari ruși, beloruși și mici ruși”, continuă autorul.

• Citește și LIVE Ziua 5 de război. Kievul rezistă sub asediul rusesc. Zelenski: ”Următoarele 24 de ore sunt cruciale”/ Ursula von der Leyen s-a declarat în favoarea aderării Ucrainei la UE: ”Sunt de-ai noștri”/ Rubla s-a prăbușit la un minim record

Articolul din RIA Novosti arată cum Putin și-a asumat o luptă cu Occidentul pentru a consolida „spațiul rus” și a anunțat „întorcerea Ucrainei în Rusia”:

„”Însă în cazul consolidării controlului geopolitic și militar deplin al Occidentului asupra Ucrainei, întoarcerea sa în Rusia ar fi devenit complet imposibilă – ar fi trebuit să luptăm pentru ea cu blocul atlantic. Acum această problemă a dispărut – UCRAINA S-A INTORS LA RUSIA”.

• G4Media vă prezintă în continuare traducerea completă a articolului publicat de RIA Novosti și șters de pe site la scurt timp. (Articolul rămas în arhivă, aici)

Ofensiva Rusiei și a lumii noi

Autor: Petr Akopov

O lume nouă se naște în fața ochilor noștri. Operațiunea militară a Rusiei în Ucraina a inaugurat o nouă eră – și în trei dimensiuni simultan. Și bineînțeles, în a patra, rusă internă. Aici începe o nouă perioadă atât în ideologie, cât și în însuși modelul sistemului nostru socio-economic – dar despre asta merită să vorbim separat puțin mai târziu.

Rusia își restabilește unitatea – tragedia din 1991, această catastrofă teribilă din istoria noastră și dislocarea ei nefirească au fost depășite. Da, cu mare preț, da, prin evenimentele tragice ale unui război civil, pentru că acum frații, despărțiți de apartenența la armatele ruse și ucrainene, încă trag unul în altul, dar nu va mai exista o Ucraina anti- Rusia. Rusia își împlinește integritatea istorică, adunând lumea rusă, poporul rus laolaltă – în toată deplinătatea sa de mari ruși, beloruși și mici ruși. Dacă am fi abandonat acest lucru, dacă am fi lăsat divizarea temporară să se așeze timp de secole, atunci nu numai că am fi trădat memoria strămoșilor noștri, dar am fi fost blestemați de urmașii noștri pentru că am permis dezintegrarea pământului rusesc.

Vladimir Putin și-a asumat, fără un strop de exagerare, o responsabilitate istorică, hotărând să nu lase soluția problemei ucrainene în seama generațiilor viitoare. La urma urmei, nevoia de a o rezolva ar rămâne întotdeauna principala problemă pentru Rusia – din două motive cheie. Iar problema securității naționale, adică crearea unei Ucraine antirusești și un avanpost pentru ca Occidentul să facă presiuni asupra noastră, este doar a doua ca importanță dintre ele.

Primul ar fi întotdeauna complexul unui popor divizat, complexul umilinței naționale – când casa rusă și-a pierdut mai întâi o parte din fundație (Kiev), apoi a fost forțată să se împace cu existența a două state, nu a unuia, ci două popoare. Adică fie să-și abandoneze istoria, fiind de acord cu versiunile nebunești că „doar Ucraina este adevărata Rusia”, fie să strângă neputincios din dinți, amintindu-și vremurile când „am pierdut Ucraina”. Întoarcerea Ucrainei, adică întoarcerea ei înapoi în Rusia, ar fi fost din ce în ce mai dificilă cu fiecare deceniu – doar să ne imaginăm, derusificarea rușilor și incitarea rușilor mici ucraineni împotriva rușilor ar câștiga avânt.

Însă în cazul consolidării controlului geopolitic și militar deplin al Occidentului asupra Ucrainei, întoarcerea sa în Rusia ar fi devenit complet imposibilă – ar fi trebuit să luptăm pentru ea cu blocul atlantic.

Acum această problemă a dispărut – UCRAINA S-A INTORS LA RUSIA. Aceasta nu înseamnă că statalitatea sa va fi lichidată, ci va fi reorganizată, restabilită și revenită la starea sa naturală de partea lumii ruse. În ce granițe, sub ce formă se va stabili alianța cu Rusia (prin Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă și Uniunea Eurasiatică sau o Uniune cu Rusia și Belarus)? Acest lucru va fi decis după ce vom pune punct în istoria Ucrainei ca stat anti-Rusia. În orice caz, perioada despărțirii poporului rus se apropie de sfârșit.

Și aici începe a doua dimensiune a noii ere viitoare – se referă la relațiile Rusiei cu Occidentul. Nici măcar Rusia, ci lumea rusă, adică trei state, Rusia, Belarus și Ucraina, acționând în termeni geopolitici ca un întreg. Aceste relații au intrat într-o nouă etapă – Occidentul vede revenirea Rusiei la granițele sale istorice în Europa. Chiar dacă acesta este profund indignat, deși în adâncul său trebuie să recunoască în că altfel nu se putea.

Oare cineva din vechile capitale europene, la Paris și Berlin, a crezut serios că Moscova va renunța la Kiev ? Că rușii vor fi pentru totdeauna un popor divizat? Și, în același timp, când Europa se unește, când elitele germane și franceze încearcă să preia controlul integrării europene de la anglo-saxoni și să construiască o Europă unită? Uitând că unirea Europei a devenit posibilă numai datorită unificării Germaniei, ceea ce s-a întâmplat după voința bunului rus (deși nu foarte deștept). A trece după aceea și pe pământurile rusești nu este nici măcar culmea un act de binefacere, ci o prostie geopolitică. Occidentul în ansamblu, și cu atât mai mult Europa în special, nu a avut puterea să mențină Ucraina în sfera sa de influență și cu atât mai mult să ia Ucraina pentru sine. Ca să nu înțelegi asta, trebuia să fii doar prost în ale geopoliticii.

Mai precis, a existat o singură variantă: să pariezi pe prăbușirea în continuare a Rusiei, adică a Federației Ruse. Dar faptul că nu a funcționat ar fi trebuit să fie clar acum douăzeci de ani. Chiar și în urmă cu cincisprezece ani, după discursul lui Putin de la Munchen, până și autiștii puteau auzi – Rusia se întoarce.

Acum Occidentul încearcă să pedepsească Rusia pentru faptul că s-a întors, pentru că nu și-a justificat planurile de profit pe cheltuiala sa, pentru că nu a permis extinderea spațiului vestic spre est. Căutând să ne pedepsească, Occidentul crede că relațiile cu el sunt de o importanță vitală pentru noi. Dar că acest lucru de mult nu mai e astfel – lumea s-a schimbat și asta o înțeleg foarte bine nu doar europenii, ci și de anglo-saxonii care conduc Occidentul. Nicio presiune occidentală asupra Rusiei nu va duce la nimic. Pierderi în confruntare vor fi de ambele părți, dar Rusia este pregătită pentru ele moral și geopolitic. Dar pentru Occident însuși, o creștere a gradului de confruntare atrage costuri uriașe – iar principalele pierderi nu sunt cele economice.

Europa, ca parte a Occidentului, dorește autonomie – proiectul german de integrare europeană nu are sens strategic menținând în același timp controlul ideologic, militar și geopolitic anglo-saxon asupra lumii vechi. Da, și nu poate avea succes, pentru că anglo-saxonii au nevoie de o Europă controlată. Dar Europa are nevoie de autonomie și din alt motiv – în cazul în care statele intră în autoizolare (ca urmare a conflictelor și contradicțiilor interne tot mai mari) sau se concentrează asupra regiunii Pacificului, unde geopolitic se mută centrul de greutate.

Dar confruntarea cu Rusia, în care anglo-saxonii trag Europa, îi privează pe europeni chiar și de șansa independenței – ca să nu mai vorbim de faptul că, în același mod, Europa încearcă să impună o ruptură cu China . Dacă acum atlantiştii sunt fericiţi că „ameninţarea rusă” va uni blocul occidental, atunci la Berlin şi Paris nu pot să nu înţeleagă că, pierzându-și speranţa de autonomie, proiectul european pur şi simplu se va prăbuşi pe termen mediu. De aceea, europenii cu mentalitate independentă sunt acum complet neinteresați să construiască o nouă cortină de fier la granița lor de est – realizând că aceasta se va transforma într-un padoc pentru Europa. Al cărui secol (mai precis, o jumătate de mileniu) de conducere globală s-a încheiat în orice caz – dar mai sunt posibile diferite opțiuni pentru viitorul său.

Pentru că construcția unei noi ordine mondiale – și aceasta este cea de-a treia dimensiune a evenimentelor actuale – se accelerează, iar contururile ei sunt din ce în ce mai clar vizibile prin acoperirea răspândită a globalizării anglo-saxone. O lume multipolară a devenit în sfârșit o realitate – operațiunea din Ucraina nu este capabilă să mobilizeze pe nimeni decât Occidentul împotriva Rusiei. Pentru că restul lumii vede și înțelege perfect – acesta este un conflict între Rusia și Occident, acesta este un răspuns la expansiunea geopolitică a atlantiștilor, aceasta este întoarcerea Rusiei a spațiului său istoric și a locului său în lume.

China și India , America Latină și Africa, lumea islamică și Asia de Sud-Est – nimeni nu crede că Occidentul conduce ordinea mondială, cu atât mai puțin stabilește regulile jocului. Rusia nu numai că a provocat Occidentul, ci a arătat că epoca dominației globale occidentale poate fi considerată complet și definitiv încheiată. Lumea nouă va fi construită de toate civilizațiile și centrele de putere, în mod firesc, împreună cu Occidentul (unit sau nu) – dar nu în condițiile lui și nici după regulile sale.