EXCLUSIV Un consilier parlamentar la Senat, fan AUR și Călin Georgescu, a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în declarații. În dosar sunt inculpate și alte angajate ale Senatului, prejudiciul fiind de milioane de lei

Parchetul de pe lângă Tribunalul Ploiești instrumentează, de câțiva ani, un dosar penal în care mai mulți foști sau actuali angajați ai Senatului României sunt inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals în declarații și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Inculpații ar fi obținut peste 160 de împrumuturi de la Case de Ajutor Reciproc (CAR-uri) utilizând adeverințe false de venit cu antetul Senatului sau date nereale.

Prejudiciul în acest dosar se ridică la mai multe milioane de lei. Luna trecută, una dintre inculpate, Claudia Maria Boroșoiu, consilier parlamentar la Senat, a recunoscut infracțiunile și va primi 2 ani de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei. Participantă la un protest AUR la începutul acestui an și fan activ Călin Georgescu pe rețelele sociale, Boroșoiu a declarat că are aceste atitudini ”în calitate de cetățean român, în afara orelor de serviciu, iar Legea funcționarului public nu îmi interzice acest lucru”.

Cea mai recentă noutate din dosarul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ploiești îl reprezintă acordul de recunoaștere a vinovăției semnat de Claudia Maria Boroșoiu, consilier parlamentar în Senatul României. Dosarul a fost înregistrat luna trecută la Judecătoria Ploiești și are stabilit termen de judecată la data de 20 februarie 2024.

Într-un răspuns pentru G4Media.ro, această instanță a transmis că Boroșoiu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată (14 acte materiale) și fals în declarații după ce, în perioada 2016-2021, a obținut în mod fraudulos un credit CAR, declarând în mod fals că nu mai luase alte credite de acest tip și, în plus, a ajutat zece persoane să primească 13 credite de la nouă CAR-uri din țară, acestea declarând date nereale.

Prejudiciul total reținut în sarcina lui Boroșoiu a fost de 562.000 de lei, din care au fost recuperați 471.680,17 lei. Boroșoiu a acceptat pedeapsa de 2 ani de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, cu un termen de supraveghere de 2 ani. Pedeapsa urmează a fi aprobată de un judecător. De menționat că, pentru prejudiciul nerecuperat, pe lista părților vătămate în cadrul acordului de recunoaștere s-a înscris și CAR din Senatul României.

Cea mai recentă declarație de avere a Claudiei Maria Boroșoiu arată că deținea un autoturism Skoda fabricat în 2007, iar în anul fiscal 2023 a avut un venit net lunar de aproape 5.000 de lei. Din declarațiile de avere postate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate reiese că a fost angajată la Senat în anul 2010, anterior fiind broker de asigurări. În această cameră a Parlamentului, a fost inițial consilier la Direcția Control, Contencios și Informații Clasificate, apoi la Comisia de Afaceri Europene, ulterior activând la Direcția Generală, Control, Juridic și Securitate Internă.

În 2022, pentru a acoperi o parte din prejudiciul din dosarul penal, și-a luat concediu fără plată și s-a angajat la două fabrici de ambalat produse alimentare din Olanda, revenind la postul de la Senat în 2023.

Pe rețeaua Facebook, decretată drept spațiu public printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, consiliera de la Senat are mai multe postări sau distribuiri anti-Klaus Iohannis, anti-Ilie Bolojan, pro-Donald Trump, pro-AUR – participând și la un protest al acestei formațiuni – și pro-Călin Georgescu.

Pe 13 februarie 2025, într-un comentariu la o postare despre demisia lui Iohannis din funcția de președinte al României, ea scria: ”Blestemat să fie de acum până în următoarele 7 vieți!!!!”

Pe 11 februarie 2025, distribuind o postare a realizatoarei Realitatea TV Anca Alexandrescu în care aceasta se plângea că i-a fost ștearsă o postare pe Facebook, Boroșoiu a scris: ”Jihadul continuă!!!! Nu puteți voi amenința și bloca, cât putem noi vota!!!!!!” și i-a tăguit pe Georgescu și pe Daniel Florea, un fost angajat SRI extrem de controversat. Pe 27 decembrie 2024, Boroșoiu scria pe aceeași rețea: ”Cu Cristela-Elena Georgescu, Împuterniciri Tocmai am primit recunoaştere ca fiind unul dintre fanii săi activi!”

Pe 17 iunie 2024, după meciul România-Ucraina, scor 3-0, aceeași angajată a Senatului a postat o fotografie-memă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, poză care avea o legendă în care acesta și-ar fi exprimat satisfacția pentru golul marcat în acea partidă de Nicolae Stanciu, sugestia fiind că a fost produsă o suferință ucrainienilor, lucru de care s-ar bucura atât românii, cât și rușii, ultimii în contextul războiului declanșat în această țară în 2022.

Contactată de G4Media.ro, Boroșoiu a declarat că participarea la protestul AUR a avut loc ”în calitate de cetățean român, în afara orelor de serviciu, iar Legea funcționarului public nu îmi interzice acest lucru. Sunt convingerile mele proprii, personale. Nu fac parte din nici un partid politic” Ea a adăugat că îi pare rău pentru comiterea faptei penale, dar a considerat că, la acel moment, ajuta pe cineva: ”Viața te îngenunchează, au fost și niște probleme de familie.”

Parchetul de pe lângă Tribunalul Ploiești a comunicat G4Media.ro că, în cadrul anchetei în care a fost încheiat acordul de recunoaștere cu Boroșoiu, au mai fost încheiate, anterior, alte trei astfel de acorduri, E.A., C.C.A. și S.T. fiind inculpați pentru înșelăciune, complicitate la înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată. În cazul lui C.C.A. prejudiciul a fost de 1,8 milioane de lei, din care au fost recuperați doar 521.910 lei. La E.A. prejudiciul a fost de 192.000 de lei din care au fost recuperați 101.200 lei, iar la S.T. – 144.000 lei din care s-au recuperat 35.223 lei.

În același dosar, procurorul de caz a dispus două renunțări la urmărirea penală și patru clasări – pentru aceleași infracțiuni: înșelăciune, fals în declarații și fals în înscrisuri. În două dintre aceste ultime cazuri, prejudiciile erau de 1,5 milioane, respectiv 1,7 milioane lei.

Parchetul a menționat că, în acest moment, continuă cercetările față de șapte persoane, în cazul uneia prejudiciul fiind de 2,2 milioane lei din care recuperați 1,1 milioane lei, la ceilalți șase acesta variind între 287.000 de lei și 837.588 lei. Și în aceste cazuri, sumele au fost achitate parțial de către inculpați.

Din informațiile deținute de G4Media.ro, pe lângă Claudia Maria Boroșoiu, alte patru inculpate din acest dosar sunt angajate ale Senatului României și în prezent, instituție care, ca răspuns la o solicitare de informații cu numele lor, a răspuns că acestea ”ocupă funcții de consilieri parlamentari, iar o persoană ocupă funcția de șef birou.”

Alte șapte persoane care au fost cercetate în această anchetă, soluționarea în cazul lor mergând de la acord de recunoaștere până la renunțare la urmărirea penală sau clasare, au plecat din posturile pe care le aveau la Senat la momentul faptelor pentru care au fost cercetate.

Biroul de Presă al Senatului a refuzat să transmită o reacție legată de inculparea acestor angajați sub pretextul că, în baza unei prevederi din Legea 544/2001, ”informațiile solicitate se exceptează de la accesul liber al cetățenilor.”

Conform legii, angajații Senatului inculpați își pot pierde slujbele doar în cazul în care judecătorul le interzice prin sentința penală exercitarea unei funcții publice. În cazul lui Boroșoiu, acordul de recunoaștere consultat de G4Media.ro nu prevede acest lucru.

Primele informații publice despre acest dosar penal au apărut în septembrie 2022, după ce polițiștii prahoveni au transmis, printr-un comunicat, că au efectuat șapte percheziții domiciliare, în municipiul București și în județele Călărași, Dâmbovița și Ilfov, la persoane bănuite de comiterea infracțiunilor de înșelăciune, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații.

La acel moment, pe lista suspecților erau opt angajați ai Senatului, iar prejudiciul era estimat la circa 1 milion de euro proveniți din 163 de credite de la mai multe CAR-uri din țară, unde s-ar fi folosit documente care conțineau date nereale privind condițiile necesare obținerii împrumuturilor.