EXCLUSIV Partenerii de același sex se vor putea înregistra la ofițerul de stare civilă, vor fi asimilați soților, dar nu vor putea adopta copii – Uniunea consensuală, proiectul de lege integral

Persoanele de același sex sau de sex diferit își pot organiza viața de familie sub forma uniunii consensuale, care se înregistrează la starea civilă, iar partenerii sunt asimilați soților în ce privește drepturile civile, de întreținere, moștenire, asigurări, dar nu au drept de adopție, se arată într-un proiect de lege elaborat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și obținut de G4Media.ro. Liderii coaliției, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, au anunțat luni că vor să urgenteze referendumul pentru familie, dar că doresc în acelasi timp legiferarea parteneriatului civil.

• Vezi în documentul atașat proiectul de lege privind uniunea consensuală elaborat de CNCD și care ar urma să fie propus spre dezbatere publică de coaliția PSD-ALDE
• Potrivit surselor G4Media.ro, PSD intenționează să-și asume proiectul de lege și să-l voteze în Parlament după sărbătorile de Paști, înainte de referendumul pentru familie anunțat pentru luna mai. În Parlament mai există un proiect de lege privind parteneriatul civil, inițiat de Remus Cernea, dar organizațiile de profil consideră că proiectul trebuie serios amendat.

Proiectul inițiat de CNCD prevede că prezenta „are drept scop protejarea familiei şi a membrilor săi prin reglementarea cadrului legal în care este recunoscută juridic uniunea consensuală.”

Uniunea consensuală este definită drept „asocierea dintre două persoane de sex diferit sau de acelaşi sex în scopul organizării vieţii lor comune ca viaţă de familie” și “se poate înregistra la ofiţerul de stare civilă”. Documentul care atestă o uniune consensuală este un extras din Registrul de stare civilă, denumit „certificatul de uniune consensuală”.
Potrivt proiectului de lege, “partenerul este una dintre cele două persoane fizice care intră în uniunea consensuală în Registrul de stare civilă sau care conviețuiește într-o uniune consensuală neînregistrată, dovedită în condițiile prezentei legi”.

Partenerii pot să-și înscrie bunuri comune într-o așa-numită Convenţie referitoare la regimul comun al bunurilor. Convenţia este actul solemn, încheiat în formă autentică în fața notarului public, cu consimțământul celor doi parteneri, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică specială și conținut predeterminat care poate fi realizat în orice moment al uniunii consensuale.

În lipsa unei convenții care stabilește bunurile comune, respectiv bunurile proprii, fiecare dintre parteneri este proprietar exclusiv în privinţa bunurilor dobândite înainte de încheierea uniunii consensuale, precum şi a celor pe care le dobândeşte în nume propriu după această dată.

Pentru a putea încheia o uniune consensuală, partenerii trebuie să aibă cel putin 18 ani împliniți, cel puţin unul dintre parteneri să fie cetăţean român sau este cetăţean străin sau apatrid cu reşedinţa în România de cel puțin 1 an. O altă condiție este ca niciunul dintre parteneri să nu fie căsătorit sau angajat într-o  altă uniune consensuală.

Drepturi și obligații

Proiectul de lege prevede că partenerii au drepturi şi obligaţii egale în cadrul uniunii consensuale. Fiecare partener îşi păstrează numele de dinainte de încheierea uniunii consensuale. „Prevederile legale aplicabile convenţiei privind regimul bunurilor între soţi se aplică în mod echivalent”, se arată în proiectul de lege.

Partenerii sunt asimilaţi soţilor, în materia: asistenţei sociale, asigurărilor sociale, asigurărilor de sănătate, drepturilor pacientului, impozitelor şi taxelor, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a altor fapte de natură penală sau contravenţională săvârşite asupra unui membru de familie.

• Partenerii sunt asimilaţi soţilor în ceea ce priveşte prezumţia de paternitate și drepturile și obligațiile ce decurg din autoritatea părintească pentru copiii născuţi în timpul uniunii consensuale dintre două persoane de sex diferit.
• Partenerii de sex diferit răspund în solidar pentru cheltuielile legate de creşterea şi educarea copiilor. Partenerul de sex diferit are obligaţia de a asigura protecţia şi bunăstarea copiilor celuilalt partener care locuiesc şi sunt îngrijiţi şi educaţi împreună de cei doi parteneri.
• În scopul îndeplinirii obligaţiei de la alineatul (4), partenerul care este părintele biologic al copilului poate notifica serviciul public de asistenţă socială de la domiciliu cu privire la numele partenerului care se ocupă de întreţinerea copilului.
• Partenerul de sex diferit desemnat ca persoană care se ocupă de întreţinerea copilului are dreptul de a reprezenta copilul în relaţiile cu instituţiile educaţionale, medicale şi sociale, în lipsa părintelui biologic.
• Partenerul de sex diferit care a participat direct şi nemijlocit pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 5 ani în cadrul uniunii consensuale, la creşterea şi îngrijirea copilului celuilalt partener care exercită sau a exercitat singur drepturile părintești, poate adopta în condiţii similare celor aplicabile adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.
• Partenerii civili de același sex nu au dreptul la adopție.
• Partenerul aflat în întreținerea partenerului asigurat beneficiază de asigurare medicală în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, obţinând calitatea de coasigurat.
• În cazul spitalizării sau decesului unuia dintre parteneri, celălalt partener este considerat aparţinător şi membru de familie.
• În materia moştenirii legale a partenerului defunct, partenerul supravieţuitor este asimilat soţului supravieţuitor, având aceleaşi drepturi cu acesta.
• În materia pensiei de urmaş şi a altor drepturi de asigurări sociale, partenerul supravieţuitor este asimilat soţului supravieţuitor.
• Oricare dintre cei doi parteneri are dreptul de a continua contractul de închiriere a locuinţei în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia.
• În cazul procesului de obţinere a cetăţeniei române, cei doi parteneri sunt asimilaţi soţilor, beneficiind de prevederile art.8 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
• Cei doi parteneri au dreptul la libera circulaţie şi şedere, precum şi dreptul de şedere permanentă pe teritoriul României conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, modificată de Ordonanţa nr. 30 din 19 iulie 2006.
• Niciunul dintre parteneri nu îl poate reprezenta pe celălalt în justiţie fără mandat expres şi nu poate fi ţinut răspunzător pentru obligaţiile contractate de celălalt partener.
• Partenerii sunt asimilaţi soţilor în relaţiile care au loc în justiţie, în orice materie.
• Partenerii sunt asimilaţi soţilor în stabilirea incompatibilităţilor la numirea în anumite funcţii şi în materia conflictului de interese.
• Partenerul beneficiază de 3 zile de concediu cu plată în caz de deces sau boală gravă a celuilalt partener.
• Angajatorul este obligat să ţină cont în stabilirea concediilor dacă cei doi parteneri lucrează în acelaşi loc.
• Partenerii pot beneficia de maxim 5 zile de concediu cu plată în urma încheierii contractului de uniune consensuală.
• Partenerul are dreptul la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de încheierea uniunii consensuale ori în timpul acesteia; el are drept la întreţinere şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la data încetării uniunii consensuale, însă numai dacă incapacitatea se datorează unei împrejurări în legătură cu uniunea consensuală.

Uniunea consensuală încetează prin decesul sau declararea judecătorească a morţii unuia dintre parteneri, prin acordul comun al celor doi parteneri, prin comunicarea deciziei unilaterale a unuia dintre parteneri privind încetarea uniunii consensuale sau la data încheierii căsătoriei între cei doi parteneri.

Cuplurile care au încheiat uniuni consensuale în mod legal pe teritoriul altor state beneficiază de recunoaşterea statutului lor pe teritoriul României și de aceleași drepturi și obligații ca și cuplurile care au încheiat o uniune consensuală în România, se mai arată în proiectul de lege. La fel, căsătoriile între persoanele de același sex legal încheiate pe teritoriul altor state beneficiază de totalitatea drepturilor și obligațiilor pe care le au cuplurile de același sex care au încheiat o uniune consensuală în România.

Liderii coaliției au declarat, luni, că intenționează să legifereze parteneriatul civil.

 „Nu putem să nu analizăm şi situaţia unei minorităţi, să discutăm serios despre oportunitatea legiferării unui tip de parteneriat civil şi aici l-am rugat pe Victor Negrescu să discute cu ONG-urile din domeniu pentru a merge către o formă legislativă pentru această situaţie” (Liviu Dragnea)

”Eu rămân la convingerea că nu putem să neglijăm trei milioane de semnături ale cetăţenilor români pe această problemă. Suntem obligaţi, practic, să organizăm un referendum şi, sigur, celor care au îngrijorări că România va deveni mai puţin liberală, eu am să le spun că nu. Avem în acelaşi timp în vedere să cadrăm, din punct de vedere legal, cât mai bine parteneriatul civil şi în aşa fel, încât să putem da un anumit confort şi celor care aparţin altor tipuri de minorităţi”. (Călin Popescu Tăriceanu)

CONTEXT. Deschiderea liderilor coaliției față de problema minorităților sexuale nu reprezintă o mare concesie, având în vedere că proiectul de lege este pus în dezbatere publică în paralel cu anunțarea referendumului pentru familia tradițională. Pare mai degrabă o mutare menită să preîntâmpine sentința Curții Europene de Justiție (CJUE) așteptată pentru sfârșitul lunii aprilie. În cazul Coman-Hamilton, avocatul general, cel care analizează toate argumentele prezentate într-o speţă, a concluzionat în luna ianuarie că persoanele de același sex căsătorite într-un alt stat în care căsătoria este permisă legal beneficiază de acest drept oriunde s-ar afla pe teritoriul Uniunii Europene. Prin urmare, este de așteptat că CJUE să decidă că statele membre trebuie sa-și adapteze legislația fie pentru a recunoaște căsătoriile între persoane de același sex, fie pentru a le recunoaște  drepturile sub forma parteneriatului civil.

Adrian Coman şi Robert Clai Hamilton s-au căsătorit în 2010, în Bruxelles. Aceştia au cerut ca uniunea lor să fie recunoscută şi pe teritoriul României, fiind vorba despre cetăţeni europeni cu drepturi egale. O decizie favorabilă a Curţii Europene de Justiţie ar determina România să acorde cuplurilor de acelaşi sex drept de şedere şi de muncă. Curtea Constituţională a României aşteaptă decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a putea pronunţa hotărârea în cazul Coman-Hamilton, primul cuplu gay care cere autorităţilor române recunoaşterea căsătoriei oficiate în Belgia.

Pe de altă parte, proiectul de lege privind uniunea consensuală nu se adresează doar minorităților sexuale, ci și persoanelor de același sex care au întemeiat o familie, au copii, dar nu doresc să se căsătorească. Deși familia tradițională bazată pe căsătorie reprezintă tipul de familie cel mai frecvent (cam 80% potrivit statisticilor oficiale), față de anii 90 s-au produs schimbări majore în comportamentul românilor. Astfel, în prezent există circa 800 de mii de cupluri care trăiesc sub forma uniunii consensuale, dar fără a avea o bază legală care să le confere drepturi și obligații. Potrivit statisticilor oficiale, nașterile în afara căsătoriei au reprezentat 31, 2% în 2014, față de 17% în 1993.

Mai multe țări din UE au adoptat legi care permit uniuni consensuale sau parteneriat civil încă din anii 90 sau începutul anilor 2000. Legea parteneriatului a fost adoptată în Islanda în 1996, legea luxemburgheză a parteneriatului în 2004, în Marea Britanie parteneriatul înregistrat a fost adoptat în 2004, Olanda recunoaște prin lege coabitarea neînregistrată din 1979, iar parteneriatul înregistrat din 1999. În fostul spațiu comunist, Croația recunoaște din 2003 coabitarea neînregistrată, iar din 2014 a fost adoptată o lege a parteneriatului civil aplicabilă, însă, exclusiv cuplurilor de același sex. În 2016, Estonia a adoptat o lege privind parteneriatul civil care se aplică atât cuplurilor heterosexuale, cât și persoanelor de același sex. Ungaria a legiferat în 2009 parteneriatele înregistrate, care vizează exclusiv cuplurile de același sex.