EXCLUSIV Unul dintre favoriții PSD la candidatura pentru funcția de primar al Municipiului Giurgiu a primit de la CNSAS verdict de colaborator al Securității. Avea nume conspirativ Șerifu și și-ar fi pus casa la dispoziție pentru relația securiștilor cu informatorii

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus, în luna iulie, la Curtea de Apel București o acțiune în care solicită constatarea calității de colaborator al fostei Poliții politice pentru actualul consilier local și președinte al Organizației Municipiale PSD Giurgiu, Marian Măroiu. Candidat al acestui partid pentru funcția de primar al Municipiului Giurgiu la alegerile din 2020, Măroiu este anunțat ca unul dintre cei doi favoriți să intre din nou în cursă, în 2024, din partea aceleiași formațiuni politice. ”În acea perioadă, eu stăteam mai mult la viitoarea mea soție și un vecin al meu, care lucra în Securitate, mi-a cerut cheia să meargă în garsoniera mea cu o iubită a lui (…) eu nu știu nimic despre ce s-a întâmplat acolo”, a spus Măroiu pentru G4Media.ro.

Conform acțiunii CNSAS, consultată de G4Media.ro, lui Măroiu i se impută faptul că, după ce, în iunie 1987, a semnat un angajament cu numele conspirativ Șerifu, a pus la dispoziția Securității o garsonieră din Giurgiu pe care o deținea, devenind ”gazdă a unei case de întâlniri” denumită ”Islaz”. Într-un document al Securității, un ofițer cu care a intrat în contact a scris: ”(…) făcându-i-se în final propunerea de a pune la dispoziția organelor noastre garsoniera sa în vederea rezolvării unor probleme de interes operativ. Candidatul a acceptat să ne sprijine fără nici o reținere.” Cu aceeași ocazie, se mai scrie în act, lui Măroiu i s-au comunicat unele ”reguli privind înscrierea la Școala de subofițeri, lucru pe care acesta l-a solicitat cu ocazia unor discuții anterioare.”

Imobilul ar fi fost utilizat de ofițerii Securității ”în scopul menținerii unui sistem de legătură eficient și a păstrării conspirativității surselor ce lucrează la Combinatul Chimic Giurgiu și CET Giurgiu ce locuiesc pe șoseaua București sau cartierul Negru Vodă.” În acțiunea CNSAS se susține că, de-a lungul timpului, Securitatea a stabilit în această garsonieră întâlniri cu opt informatori și că ”gazdele caselor aveau, în angrenajul Securității, un rol mult mai important decât cel al informatorilor.”

Primul termen al procesului intentat de CNSAS la Curtea de Apel a avut loc pe 5 decembrie, dată la care avocatul lui Măroiu a cerut administrarea mai multor probe, printre care audierea unor martori. Următorul termen este programat pentru luna martie 2024. ”În fața lui Dumnezeu sunt curat, nu am făcut rău nimănui în viața mea. În acea perioadă, eu stăteam mai mult la viitoarea mea soție și un vecin al meu, care lucra în Securitate, mi-a cerut cheia să meargă în garsoniera mea cu o iubită a lui. Acolo stătea, de fapt, fratele meu, care pleca atunci când venea acest vecin. La un moment dat, ca să se acopere în acte, vecinul de la Securitate mi-a cerut să semnez actele alea cu casă de întâlniri, dar eu nu știu nimic despre ce s-a întâmplat acolo”, a declarat Măroiu pentru G4Media.ro.

În 2008, tot în calitate de politician, Măroiu a mai fost verificat de CNSAS și a primit un verdict în care se scria că nu a fost colaborator al Securității în sensul în care acțiunile sale să fi produs încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului. În adeverința respectivă era invocat angajamentul semnat în 1987 cu numele Șerifu ”pentru realizarea unor supravegheri informative în cadrul mediului de relații al cadrelor militare și a membrilor de familie.” Între 1987 și 1989, Măroiu ar fi semnat șapte note informative și ar fi furnizat informații verbal, ofițerii de legătură menționând că acestea ar fi fost ”pe linia apărării secretului militar și pe linia armanentului și muniției, respectiv comportarea cadrelor care lucrează pe acest profil. (….) a avut un aport scăzut și nu a furnizat informații de interes operativ.”

Dosarul CNSAS ajuns la Curtea de Apel București a fost constituit pe baza unor informații noi, din câteva milioane de dosare transferate instituției, în ultimii ani, de către serviciile secrete. În plus, reverificarea a avut loc din oficiu deoarece, în 2020, Măroiu a candidat din nou la o funcție publică, cea de primar al Municipiului Giurgiu. A fost învins de candidatul PNL, dar, recent, liderul Organizației Județene PSD Giurgiu, deputatul Marian Mina a declarat:

• ”Cele mai mari șanse să candideze pentru primăria Municipiului Giurgiu, din partea PSD, le are Marian Măroiu, conform tuturor sondajelor efectuate atât de noi câte și de PNL. Dacă își va dori, mi-e greu să cred să îl va depăși în momentul de față alt candidat. Necondiționat, are susținerea mea și a partidului. Eu cred că va candida.” Contactat de G4Media.ro, Măroiu a spus că, pe lângă posibila sa candidatură, din partea social-democraților mai există cea a lui Nicolae Barbu, fost edil al municipiului: ”Deocamdată, sunt în discuție. S-au mai schimbat lucrurile recent, nu știu de ce, așa e în politică, dar eu cred că Barbu va fi desemnat.”

În urmă cu aproape două luni, Marian Măroiu a fost numit director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu SA, instituție subordonată Ministerului Transporturilor.

În CV-ul de pe site-ul Companiei, scrie că, în 1989, a devenit student la Științe Juridice la Academie de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”. La capitolul ”Activitate politică”, Măroiu a menționat perioadele 1998-2002, 2005-2010 și 2020-prezent în care a ocupat diferite funcții în cadrul PSD Giurgiu, lăsând la o parte perioada 2010-2020 în care a fost membru PNL în același județ.

Fost ofițer în Ministerul de Interne între 1993 și 1997, Măroiu a plecat din rândurile militarilor și, din 1998 până în prezent, a ocupat mai multe funcții de conducere, în special în administrația din Giurgiu: director în Consiliul Județean, șef al Gărzii Financiare, Direcția Județeană de Dezvoltare Rurală și Protecția Mediului, Filiala de Întreținere și Servicii Energretice Electrica SERV SA.
În 2005 a absolvit un curs de Conducerea Securității și Apărării Naționale la Colegiul Național de Apărare, iar, doi ani mai târziu, a devenit doctor în domeniul Ordine Publică și Siguranță Națională la Academia de Poliție.