EXCLUSIV Ursula von der Leyen și Adina Vălean despre acordul istoric pentru bugetul UE: ”Europa nu a cedat vechilor instincte, acum ne putem redresa numai dacă ne unim toate eforturile”

Articol de opinie comun al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și al comisarului pentru Transporturi, Adina Vălean.

Istoria nu se repetă întotdeauna, dar în cazul Europei acest lucru este valabil. Sau cel puțin obișnuia să fie valabil.

În fața unui virus care a dus la pierderea de vieți și de mijloace de subzistență în întreaga lume, Europa nu a cedat vechilor instincte și nici nu a redeschis rănile de-abia vindecate pe care le-a provocat criza financiară acum un deceniu. În schimb, am ales să ne ajutăm reciproc și să investim într-un viitor comun.

Acesta este motivul pentru care putem afirma că decizia de săptămâna trecută a liderilor celor 27 de state membre de a aproba propunerea Comisiei Europene în materie de redresare a fost una istorică.

În primul rând, cifrele. Europa va avea la dispoziție un instrument de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR pentru a-i sprijini pe cei afectați cel mai puternic de criză. Instrumentul este denumit „NextGenerationEU” și va investi într-o redresare care se bazează pe o Uniune mai verde, mai digitală și mai rezilientă pentru copiii noștri. Acesta va fi alimentat de la bugetul UE în următorii șapte ani, valoarea întregului pachet ajungând la 1,8 mii de miliarde EUR.

În al doilea rând, decizia este istorică datorită modului în care Europa face să funcționeze acest instrument. Pentru prima dată la o scară atât de amplă, Comisia Europeană – cu sprijinul celor 27 de state membre – își va folosi puternicul rating de credit pentru a colecta fonduri de pe piețele de capital pentru NextGenerationEU.

În crizele din trecut, cei mai puternici au supraviețuit, iar cei mai vulnerabili au plătit scump. Dar acum lucrurile trebuie să fie altfel. Acum ne putem redresa numai dacă ne unim toate eforturile. Acesta este motivul pentru care cea mai mare parte a fondurilor NextGenerationEU va fi distribuită sub formă de granturi acordate statelor membre pentru a finanța reforme și investiții esențiale. Este vorba de fonduri europene care sprijină proiecte și oameni din Oradea până la Constanța, creând locuri de muncă la nivel local și consolidând forțele la nivel general.

Reformele și investițiile vor fi adaptate nevoilor fiecărei țări și vor fi în concordanță cu obiectivele noastre europene mai ample. Unii vor utiliza aceste fonduri pentru a sprijini reformele din cadrul pieței forței de muncă în vederea stimulării productivității, în timp ce alții se vor concentra mai mult pe educație și formare, pentru a-i ajuta pe cetățeni să își dezvolte competențele de care au nevoie. Unii vor investi în îmbunătățirea infrastructurii digitale, iar alții în legăturile de transport. Esențial este însă că toți vor contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european. 30 % din suma totală de 1,8 mii de miliarde vor fi dedicate cheltuielilor legate de schimbările climatice, iar noul Fond pentru o tranziție justă, în valoare de 17,5 miliarde, va acorda sprijin cetățenilor și regiunilor care trebuie să realizeze o transformare mai amplă în raport cu majoritatea.

Cel de al treilea motiv pentru care putem utiliza termenul „istorică” îl reprezintă modul în care vor fi rambursate fondurile. Pentru ca statele membre să nu aibă de plătit în viitor o factură mai mare, Europa ar trebui să ramburseze fondurile prin intermediul a ceea ce noi numim noi resurse proprii. Printre acestea se vor număra o taxă impusă marilor companii din domeniul tehnologiei informației, o taxă pe materialele plastice nereciclate și stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon în cazul importurilor din țări cu ambiții mai scăzute în materie de climă.

Unii oameni vor întreba de ce România ar trebui să colecteze fonduri de la o altă țară care se află la mii de kilometri depărtare sau să ramburseze fonduri unei astfel de țări. Răspunsul este simplu: prosperitatea Europei rezidă în unitatea sa, în comunitatea sa și în piața sa unică. Prin urmare, pentru noi, solidaritatea constituie, de fapt, un interes propriu, iar un euro investit într-o țară este, de fapt, un euro investit în beneficiul tuturor.

Gândiți-vă la ce se va întâmpla cu industria noastră turistică dacă cetățenii din întreaga Europă nu își mai pot permite să călătorească în România. Gândiți-vă la ce se va întâmpla cu producătorii noștri dacă nu pot obține piesele de care au nevoie de la furnizorii lor din diferite țări europene. Gândiți-vă la modul în care criza a avut un impact negativ asupra tuturor – asupra bunăstării cetățenilor, a solvabilității întreprinderilor, a funcționării societății și a sănătății fiecărei economii europene. Iar criza încă nu s-a încheiat.

Acesta este motivul pentru care trebuie să acționăm de urgență, în mod decisiv și colectiv. Și săptămâna trecută, Europa a demonstrat că se ridică la înălțimea sarcinii sale. Desigur, unii vor se vor referi la faptul că summitul a fost îndelungat și dificil și vor interpreta acest lucru ca un semn de ezitare sau slăbiciune. În opinia noastră, aceasta este dovada supremă a forței unice a Europei.

Faceți un pas înapoi și priviți în jur. Nicăieri în lume 27 de țări nu ar putea nici măcar să discute despre finanțarea redresării lor și despre viitorul lor comun. Noi am făcut-o într-un week-end prelungit. În acest moment foarte delicat din istorie, Europa este locul cel mai propice. În prezent, trebuie să menținem această stare de fapt pentru toți, colaborând cu guvernele și parlamentele, astfel încât redresarea să fie transpusă în practică.

Uniunea noastră ar trebui să fie întotdeauna evaluată pe baza a ceea ce poate oferi în viitor. Această viziune a unui viitor comun ne-a permis să facem fiecare pas îndrăzneț în istoria noastră: unificarea Europei după cel de Al Doilea Război Mondial sau încheierea Războiului Rece, crearea pieței noastre comune și introducerea monedei noastre comune. Astăzi, aceeași viziune inovatoare ne permite să facem încă un pas istoric pentru Uniunea noastră.