EXCLUSIV Vicepremierul Ucrainei, Olha Stefanișina: România, printre cei mai puternici aliați ai Ucrainei în regiune / Ne pregătim pentru o nouă iarnă în război / Sperăm ca summitul NATO va fi sfârșitul erei ambiguității strategice și a indeciziei

România este unul dintre cei mai puternici aliați ai Ucrainei în regiune, alături de Polonia, iar Ucraina speră că la summitul NATO de la Vilnius va fi auzită vocea Europei de Est, a declarat într-un interviu pentru G4Media Olha Stefanișina, vicepremier pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică în Guvernul de la Kiev.

Oficialul de la Kiev a mai spus că Ucraina speră ca deciziile liderilor NATO să ducă la ”sfârșitul erei ambiguității strategice și a indeciziei, care ne-a condus la războaie și la instabilitate în întreaga Europă”.

• Interviul integral cu vicepremierul Olha Stefanișina:

Rep.: În primul rând, aș vrea să vă întreb care este starea de spirit în Ucraina? Care este cea mai mare îngrijorare a oamenilor în acest moment?

Olha Stefanișina: Am ajuns la 500 de zile de la începerea agresiunii ruse pe teritoriul nostru, epuizarea emoțională este foarte mare, dar deja ne-am confruntat deja cu aproape toate crimele de război posibile. Am supraviețuit iernii și ne pregătim pentru o nouă iarnă în război. Reziliența noastră devine tot mai puternică. Există multă determinare pentru următoarele faze ale contraofensivei începute.

Bineînțeles, toți ochii sunt acum ațintiți asupra summitului NATO de la Vilnius, de unde ucrainenii așteaptă claritate strategică cu privire la Ucraina și semnalul că viitorul Ucrainei e parte a arhitecturii de securitate.

Rep: Președintele Zelensky a făcut un turneu în regiune, mergând din Moldova în Bulgaria, apoi în Cehia. Mulți se întreabă de ce nu a venit Zelensky la București pentru a discuta cu liderii români. Aveți o explicație pentru acest lucru?

Olha Stefanișina: E timp pentru toate vizitele, iar această vizită va avea loc cu siguranță, nu trebuie să fie considerat drept un semnal politic. Avem un dialog foarte bun cu guvernul român la toate nivelurile. De altfel, e foarte important că formatul ”București 9” (formatul liderilor din Europa centrală și de est – n.red.) a adoptat o poziție puternică în susținerea Ucrainei, la fel ca România și Polonia. Aceștia sunt partenerii care au susținut Ucraina cel mai puternic.

Rep.: Dacă am înțeles corect, spuneți că România și Polonia sunt cei mai puternici aliați ai Ucrainei în această regiune?

Olha Stefanișina: Da, printre cei mai puternici, categoric.

Rep.: Unele state membre NATO sunt reticente în ceea ce privește intrarea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică. Care sunt așteptările dumneavoastră realiste de la summitul NATO?

Olha Stefanișina: Este foarte vizibil faptul că am petrecut ultima lună într-o comunicare și un angajament activ cu toți liderii alianței, cu președintele personal în vizită și discutând la telefon despre așteptările summitului de la Vilnius și despre deciziile necesare pentru oprirea agresiunii ruse.

Nu au fost stabilite încă decizii clare. Dar pentru noi, este foarte important ca dialogul să continue. Nimic nu este încă decis, ceea ce înseamnă că discuția este cu adevărat serioasă, în comparație cu anii anteriori. Și ne așteptăm ca deciziile să fie pozitive nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea întregului flanc estic.

Și cred că accetul extrem de puternic al acestei discuții este faptul că țările est-europene, inclusiv România, practic flancul estic al NATO, a fost extrem de clar: securitatea flancului estic nu va fi completă fără ca Ucraina să fie securizată și intrată în arhitectura de securitate a NATO. Sperăm că vocea unei treimi din alianță va fi auzită la summitul de la Vilnius.

Rep.: L-am văzut pe președintele Zelensky folosind cuvinte dure săptămâna trecută despre liderii NATO care nu au curajul de a merge mai departe când vine vorba de invitarea Ucrainei în NATO.

Olha Stefanișina: Ca în orice parte a lumii, noi, politicienii, vorbim în numele poporului nostru. Iar așteptarea majoră în Ucraina este că acesta va fi un summit în care va fi identificată prioritatea strategică.

Fie va fi sfârșitul erei ambiguității strategice și a indeciziei, care ne-a condus la războaie și la instabilitate în întreaga Europă. Fie această eră care datează de la summitul de la București (2008 – n.red.) va continua.

Ne exprimăm vocal cu privire la necesitatea de a lua măsuri strategice și de a implica politic în mod activ Ucraina în arhitectura de securitate europeană. Și în acest sens președintele a fost vocal și cred că întreaga discuție va continua la summit, în special la nivelul reuniunilor liderilor. Iar președintele meu s-a angajat să rămână și să își impună poziția până la final.

Rep: Din toate informațiile publice, la summitul NATO de la Vilnius va fi înființat un nou format diplomatic numit Consiliul NATO-Ucraina. Este suficient pentru Ucraina?

Olha Stefanișina: Acest nou cadru instituțional dintre Ucraina și NATO este doar un instrument. Substanța acestui instrument va fi determinată chiar la summitul de la Vilnius, odată cu deciziile politice care vor fi luate. Fie acest instrument va fi o platformă politică pentru a identifica modalitățile care să conducă Ucraina la interoperabilitatea deplină cu Alianța și să devină membru atunci când circumstanțele o vor permite, fie va fi doar un alt cadru pentru dialog și întâlniri bilaterale.

Desigur, prima abordare este mult mai importantă pentru noi, deoarece ne oferă multă claritate pe plan intern. Ne va permite să ne structurăm agenda de reforme pentru a asigura o planificare strategică adecvată cu scopul de a deveni membru al NATO și va fi, de asemenea, un semnal puternic pentru toți cei care vor investi în reconstrucția și redresarea Ucrainei, știind că Ucraina are un plan și o platformă și un format în cadrul cărora ne ghidăm spre momentul în care vom deveni membru al Alianței.

Rep.: În ultimul an și jumătate am văzut două țări care au subminat cumva unitatea NATO: Turcia și Ungaria. Vă așteptați ca vreuna dintre aceste două țări să se opună unei mai mari interoperabilități între Ucraina și NATO?

Olha Stefanișina: În acest moment nu cunosc niciun semnal în acest sens în afară de unele declarații publice ale guvernului maghiar. Pe de altă parte, nu avem nicio îndoială că Ucraina ar trebui să devină membră a NATO, la fel ca și Suedia.

În ce privește Turcia, e clar va fi un actor central în discuții, așa că este foarte important să avem o înțelegere pentru summitul de la Vilnius. Și vorbind de flancul estic, este foarte important să înțelegem că Turcia are un rol foarte serios de jucat în problemele legate de securitatea la Marea Neagră.

De aceea, acest dialog înaintea summitului NATO este foarte important pentru a avea alături țările care securizează cea mai mare parte a frontierelor NATO de pe mare și de pe uscat.

Rep.: Am văzut în acest an cum subiectul legat de Canalul Bîstroe a produs o mare agitație în România. Aveți un dialog cu autoritățile române pe această temă? Este un subiect real pe agenda bilaterală?

Olha Stefanișina: Aceasta este o problemă care trebuie discutată. Avem un dialog permanent la nivelul ministerelor de resort și al miniștrilor. Trebuie să înțelegem că ne-am regăsit cu toții în mod neașteptat în noua realitate odată cu invazia rusă. Noi planificam dezvoltarea strategiei Dunării pentru zeci și zeci de ani, și dintr-o dată tot ceea ce aveam de planificat a trebuit realizat în câteva luni. Așa că nu este o surpriză pentru nimeni că ar putea apărea anumite discuții. Pot doar să confirm că România a fost unul dintre cei mai constructivi parteneri.

Întotdeauna am găsit aceste soluții, fie că este vorba de probleme legate de drepturile omului, de minoritățile naționale, fie că este vorba de probleme legate de conectivitate și logistică, fie că este vorba de probleme legate de reconstrucție, de redresare sau comerț. Așadar, nu există nicio îndoială că această soluție va fi găsită și că dialogul există cu siguranță.

Rep.: Dar în ceea ce privește problema minorităților? România nu este foarte mulțumită de legea care urmează să fie implementată în Ucraina. Vor apărea schimbări în această lege?

Olha Stefanișina: Avem un grup de dialog constructiv și o discuție între experți. Este absolut clar pentru noi că, după mulți, mulți ani, am reușit să adoptăm în cele din urmă cadrul cu regulamentul, stabilind cadrul pentru, să spunem, tratarea minorităților naționale, identificarea drepturilor lor și modul în care acestea ar trebui să fie puse în aplicare. Avem acest dialog și am ținut cont de propunerile și recomandările din România. Le vom lua în considerare atunci când vom pune în aplicare avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legislație. Cred că aceasta este baza pentru pașii noștri comuni. Avem avizul Comisiei de la Veneția și ne vom îndrepta spre punerea în aplicare a acestor recomandări.

Rep.: În urmă cu un an, în iunie, am avut ultimul interviu în care v-am întrebat despre cum ajută România Ucraina cu muniție și arme. Un an mai târziu, cum puteți evalua acest ajutor din partea României?

Olha Stefanișina: Nu am cifrele în față, așa că nu sunt foarte bine pregătită să comentez acest lucru. Dar am luat doar notă de deciziile la care s-a ajuns în ceea ce privește achizițiile comune în domeniul apărării în Europa.

De asemenea, așteptăm cu nerăbdare evoluția propunerii din partea României de a antrena piloții ucraineni pe F-16. Există un potențial uriaș în acest sens, așa că sperăm că acest lucru va avea loc și în perspectiva cea mai apropiată.

Din partea noastră, informațiile privind piloții care pot fi instruiți sunt finalizate. Toate părțile care și-au declarat angajamentul de a antrena piloți ucraineni au fost informate. Deci, practic, este momentul să stabilim procesul și ar putea începe cât mai curând posibil.

Rep.: Un alt subiect pe agendă este reconstrucția Ucrainei. Care este calendarul pentru acest proces?

Olha Stefanișina: Având în vedere faptul că mare parte a teritoriului Ucrainei a fost eliberată, vorbim despre reconstrucția masivă, dar și despre recuperarea postbelică, ceea ce ar însemna noua identitate a Ucrainei ca parte a Uniunii Europene.

Coloana vertebrală a acestui lucru este recent anunțatul pachet de 50 de miliarde de euro pentru patru ani de la Comisia Europeană, care vor fi folosiți atât pentru reforme, transformarea pieței, cât și pentru reconstrucția în sine.

Așadar, depunem toate eforturile pentru a ne asigura că facem o planificare corectă, adaptându-ne la potențialul partenerilor, dar și pentru a integra în această planificare procesul de aderare și reformele necesare pentru aderare. Așadar, este un proces major. Din partea noastră, facem multă coordonare la nivelul guvernului pentru a identifica rolurile fiecărui actor în acest proces. Iar până la sfârșitul vacanței de vară de la Bruxelles, vom finaliza o viziune mai structurată a planului de reconstrucție.

Rep.: Când evaluați că s-ar putea încheia războiul?

Olha Stefanișina: Nu mi-aș asuma responsabilitatea de a face previziuni. Știm că, indiferent cât va dura războiul, noi suntem aici până în ziua victoriei. Cred că există multe procese foarte importante care se desfășoară acum pentru a accelera încheierea războiului.

Dar, în același timp, ne asigurăm din punct de vedere politic deciziile majore ne conduc spre sfârșitul acestui război. Iar deciziile care ar putea fi luate în cadrul summitului de la Vilnius ar putea fi cele care să deschidă un alt capitol și să ne aducă mai aproape de victorie. Cu siguranță va avea un efect în Ucraina, ar avea un efect pe câmpul de luptă, în primul rând. Și sperăm că, practic, acest război nu va dura mult timp.

În 2008, la București, Europa a fost cea care a blocat decizia de aderare a Ucrainei la NATO. Iar acum, în 2023, Europa este cea care cere ca Ucraina să intre în NATO. Și sper că acesta este momentul în care vocea ucraineană și europeană se vor face auzite.