Execuții pe bandă rulantă în China: „Dube mobile de injecții letale și plutoane de execuție sunt folosite pentru a executa mii de condamnați pe an”

Un reportaj Daily Mail arată că deși statul comunist chinez nu face publice cifre oficiale, grupurile de apărare a drepturilor omului consideră că multe mii de persoane sunt executate în fiecare an – mai multe decât în Iran, Arabia Saudită și SUA, chiar și atunci când sunt luate împreună.

Legislația penală din această țară este pe cât de severă, pe atât de obscură, multe infracțiuni fiind pedepsite cu moartea în conformitate cu legislația draconică a Beijingului.

Condamnările la moarte sunt pronunțate frecvent pentru infracțiuni care variază de la traficul de droguri la omor, dar și pentru infracțiuni ale gulerelor albe, cum ar fi corupția.

Potrivit unui raport publicat în 2021, Codul penal chinez din 1997 – care este încă în vigoare în prezent – are 46 de infracțiuni pedepsite cu moartea, inclusiv 24 de infracțiuni violente și 22 de infracțiuni non-violente. Deși numărul acestor infracțiuni s-a redus încet (în 1979 era de 74, potrivit Alianței Taiwanului pentru eliminarea pedepsei cu moartea), execuțiile rămân larg răspândite, creând ceea ce Amnesty International numește o „bandă rulantă a execuțiilor”.

În 2022, Coaliția mondială împotriva pedepsei cu moartea a declarat că, începând din 2007, în China au fost executate anual cel puțin 8.000 de persoane.

Excluzând China, Amnesty International a declarat că a înregistrat 883 de execuții în 2022 – un salt uriaș de la 579 în 2021. După China, organizația a precizat că Iranul a executat aproximativ 570 de persoane, urmat de Arabia Saudită, care a executat 196 de persoane. Dar totalul Chinei le-a depășit pe toate și se estimează că este mai mare decât cel al tuturor celorlalte țări la un loc.

Pedeapsa cu moartea în China a ținut prima pagină a ziarelor săptămâna aceasta, când miercuri țara a executat un cuplu pentru uciderea a doi copii mici, precum și un fiu care a fost executat pentru că și-a ucis mama cu o ganteră.

Cazul cuplului, în special, care a aruncat copiii pe fereastra unei clădiri de apartamente, a provocat indignare la nivel național. Zhang Bo și Ye Chengchen au fost găsiți responsabili pentru căderea fatală a fetiței de doi ani și a băiatului de un an de la etajul 15 al unui turn rezidențial din Chongqing, în sud-vestul Chinei. Zhang, care era tatăl celor doi copii, începuse o relație cu Ye, care inițial nu știa că este căsătorit și că are copii.

Ea l-a îndemnat apoi pe Zhang să îi ucidă cei doi copii, pe care îi ‘considera obstacole’ în calea căsătoriei lor și o ‘povară pentru viitoarea lor viață împreună’, a precizat într-un comunicat Tribunalul Popular Intermediar nr. 5 din Chongqing.În noiembrie 2020, Zhang și-a aruncat copiii pe fereastra apartamentului în absența mamei lor, cu care se înțelesese să divorțeze.

Ambii au fost găsiți vinovați de conspirație “pentru a-și ucide fiica și fiul mai mic prin înscenarea unei căderi accidentale de la etajul 15 al blocului său de apartamente”, a relatat anul trecut publicația de stat China Daily, și au fost condamnați la moarte în decembrie 2021. Ei au fost executați miercuri, a precizat tribunalul.

Vestea a venit în aceeași zi cu o altă execuție de profil înalt – cea a lui Wu Xieyu, găsit vinovat de uciderea mamei sale prin lovirea repetată cu o ganteră în 2015, se arată într-o declarație a unui tribunal din provincia Fujian (est).

Crima lui Zhang și Ye a provocat unde de șoc în întreaga Chină pentru premeditarea cu sânge rece, precum și pentru tinerețea victimelor. Execuția lor a ajuns rapid în fruntea listei de trending topics de pe site-ul de socializare chinez Weibo miercuri, primind aproape 200 de milioane de vizualizări.

‘Astăzi este cu adevărat o zi bună’, scria un comentariu foarte apreciat sub o postare conexă a agenției de presă de stat Xinhua. ‘Pedeapsa se potrivește cu infracțiunea’, a scris altul.

În ciuda reducerii numărului de infracțiuni pedepsite cu moartea, Alianța Taiwanului pentru eliminarea pedepsei cu moartea afirmă că numărul execuțiilor a rămas în mare parte stabil. Alianța pune acest lucru pe seama faptului că unele dintre infracțiunile pedepsite cu moartea includ transmiterea de metode criminale sau furtul de relicve antice sau de vertebrate antice – infracțiuni care nu sunt frecvente.

Dar Alianța Taiwanului pentru eliminarea pedepsei cu moartea spune că doar un număr mic de condamnări la moarte și execuții sunt făcute publice.

Cu toate acestea, Alianța remarcă faptul că în 2007 a avut loc o reducere semnificativă a numărului de execuții atunci când Curtea Populară Supremă a preluat puterea de a revizui sentințele. Timp de 27 de ani, înainte de 2007, aceasta delegase această responsabilitate.

De-a lungul anilor, au existat imagini de pe „banda rulantă a execuțiilor” din China, cu videoclipuri și fotografii care au apărut cu „mitinguri publice de execuție” și cu execuții sumare.

Poate că una dintre cele mai șocante dezvăluiri a fost aceea că Beijingul desfășoară „dube de execuție”, cunoscute și sub numele de unități mobile de execuție, care se deplasează până la persoana care urmează să fie executată. Condamnatul este pus în partea din spate a camionului și i se administrează o injecție letală.

Dubele permit escadrilelor morții itinerante să efectueze execuții sancționate de stat fără a fi nevoie să mute deținutul la un loc de execuție. Din ceea ce știm despre dube, acestea tind să fie autobuze de 24 de locuri transformate.

La exterior, acestea par a fi vehicule de poliție normale, fără marcaje externe care să indice la ce sunt folosite. În interior, însă, se află o cameră de execuție. Potrivit relatărilor, partea din spate a vehiculului găzduiește o cameră fără ferestre în care are loc execuția propriu-zisă.

Mai multe camere de supraveghere CCTV sunt, de asemenea, prezente în dubă, ceea ce înseamnă că execuția poate fi înregistrată sau urmărită dacă oficialii doresc să o monitorizeze.

Din peretele dubei se desprinde un pat pe care este legat condamnatul. Un tehnician îi introduce apoi o seringă în braț, înainte ca un oficial de poliție să îi administreze injecția letală prin apăsarea unui buton.

Conceptul dubelor, care, potrivit relatărilor, ar fi fost folosite pentru prima dată la sfârșitul anilor 1990, a fost comparat cu modelele mai mari dezvoltate de naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a gaza deținuții evrei și cu dizabilități în timpul Holocaustului.

China a insistat anterior asupra faptului că dubele morții reprezintă un „progres”, fiind mai ieftine de utilizat decât instalațiile de execuție și eliminând necesitatea de a transporta prizonieri.

De asemenea, se pare că China folosește plutonul de execuție ca mijloc de executare a prizonierilor. Deși această practică ar fi trebuit să fie întreruptă în 2010 în favoarea utilizării injecțiilor letale, de atunci s-a înregistrat utilizarea plutonului de execuție.

Într-un caz, un bărbat care a înjunghiat nouă elevi – Zhao Zewei – a fost împușcat mortal de un pluton de execuție în 2018, în fața unei mulțimi de săteni.

Au existat, de asemenea, exemple de execuții sumare în China – când o persoană acuzată de o infracțiune este executată imediat ce este considerată vinovată, deși adesea fără a beneficia de un proces echitabil și liber.

Sistemul judiciar al țării este cunoscut pentru faptul că favorizează procurorii, instanțele chineze având o rată de condamnare de 99,9 %.

În 2017, China a condamnat la moarte 10 persoane, majoritatea pentru infracțiuni legate de droguri. În scene care amintesc de primele zile ale Republicii Populare, când capitaliștii și proprietarii de terenuri erau adunați și denunțați public, cele 10 persoane au fost judecate în aer liber, în fața unei mari mulțimi publice. Ei au fost executați imediat după ce au fost condamnați în Guangdong.

Într-un alt caz, în 2014, 55 de persoane au fost condamnate pe un stadion, în fața a 7.000 de spectatori, înainte ca multe dintre ele să fie duse cu căruța de poliție pentru a fi executate.

În 2012, un spectator a apărut pentru a surprinde o execuție pe cameră. Imaginile au arătat ofițeri de poliție conducând un bărbat într-un luminiș din apropierea unui sat, în timp ce o mulțime de oameni priveau de pe un pasaj rutier din apropiere. Se vede cum bărbatul este dus în mijlocul luminișului, unde este fotografiat, pus să îngenuncheze, înainte ca un pistol să fie îndreptat spre ceafa sa. Apoi este arătat cum este împușcat mortal de către un ofițer de poliție.

Nu doar infracțiunile violente sau legate de droguri sunt pedepsite cu moartea în China. În ianuarie 2021, magnatul chinez și înalt funcționar guvernamental Lai Xiaomi a fost condamnat la moarte pentru primirea de mită și comiterea de bigamie.

Bărbatul de 58 de ani a fost acuzat că a solicitat mită în valoare de 300 de milioane de dolari între 2008 și 2018 și că și-a întemeiat o familie secretă în timp ce era căsătorit cu soția sa. Acesta ar fi mărturisit la televiziunea de stat că a făcut stocuri de mașini de lux și lingouri de aur prin intermediul rolului său de reglementator bancar de stat al Chinei. A fost executat la 29 ianuarie 2021 – la 24 de zile după ce a fost condamnat.

Un alt factor șocant în ceea ce privește utilizarea pedepsei cu moartea în China este practica recoltării de organe, care beneficiază de pe urma numărului mare de execuții din această țară.Se relatează că dubele, în special, sunt o parte esențială a comerțului cu organe din China, o estimare din 2012 sugerând că 65% din organele donate provin de la persoane executate.

Relatările sugerează că atât de mulți prizonieri sunt executați în aceste dube pentru a satisface cererea mare de organe. Activiștii spun că trupurile sunt incinerate rapid – ceea ce face imposibil pentru familiile celor executați să determine dacă le-au fost prelevate organele.

Conform cifrelor publicate anul trecut de Amnesty International, China a fost de departe cea mai prolifică țară care practică execuțiile. Excluzând China, grupul a declarat că a înregistrat 883 de execuții în 2022 – un salt uriaș de la 579 în 2021. După China, grupul a precizat că Iranul a executat aproximativ 570 de persoane, urmat de Arabia Saudită, care a executat 196.

La fel ca și China, alte țări nu-și fac publice cifrele privind condamnările la moarte, cum ar fi Vietnamul și Coreea de Nord, dar chiar și atunci nu se estimează că acestea ucid atât de mulți oameni precum Beijingul – care probabil a executat mult peste 1.000 de persoane în 2022.