Există viață după moarte, în online? Servicii de ”postări post-mortem”, ce spune legislația/ Avatare virtuale care să-ți continue viața

Un studiu realizat de Universitatea Oxford arată că în aproximativ 50 de ani pe Facebook vor exista mai multe profiluri ale unor persoane moarte, decât cele ale persoanelor vii. Conform unui scenariu realizat de profesorii Carl J. Öhman și David Watson arată că aproximativ 1,4 miliarde de utilizatori Facebook vor muri între 2018 și 2100. Care este regimul acestor conturi, există prevederi legislative în România sau în alte țări? În plus, o idee dezvoltată de un român în California propune crearea unui corespondent virtual al oamenilor, în online (avatar) care să poată funcționa și după moartea acestora.  

Ce spune legea

Din punct de vedere legal, juriștii spun că aceste conturi din rețelele de socializare sunt supuse succesiunii la fel ca alte bunuri deținute de o persoană care a decedat, însă nu există un act normativ clar. ”Patrimoniul digital este în principiu supus succesiunii”, spune Dragoș Târșia, un avocat sibian care spune totuși că astfel de spețe în care să se dezbată dreptul de proprietate al unui cont de Facebook sau Twitter sunt extrem de rare în România.

În Franța, de exemplu, se aplică același principiu ca în România. Însă aici, în 2016, s-a adoptat o lege care reglementează clar dreptul la un deces digital (mort numérique). Conform acesteia, utilizatorul poate desemna persoana de încredere pentru „conservarea, eliminarea și comunicarea” acestor date. În lipsa acestei persoane, moștenitorii (și doar moștenitorii) vor avea dreptul de a cunoaște directivele și de a solicita execuția acestora.

Primul proces privind dreptul asupra unui cont de Facebook după decesul proprietarului

Tribunalului Federal German s-a pronunțat, în 2018, cu ocazia primului proces dintr-un stat al Uniunii Europene, cu privire la dreptul la proprietate de pe o rețea de socializare (Facebook). Sentința dată atunci a stipulat că părinții pot prelua contul de Facebook al fiicei decedate, ca parte din conținutul moștenirii acesteia, însă după un proces îndelungat.
În această speță, părinții au solicitat Facebook accesul la contul fiicei lor, care la 15 ani a murit la metroul din Berlin în circumstanțe care le permiteau să aibă îndoieli dacă s-a produs un suicid sau a fost un accident.
În fața refuzului Facebook, bazat pe legile privind confidențialitatea datelor utilizatorului tribunalele care au judecat cererea familiei au adoptat perspective opuse. Inițial, un judecător a obligat Facebook să faciliteze accesul, considerând că toate conținuturile găzduite pe platformă fac parte din moștenirea titularului său și sunt, prin urmare, transmisibile, iar în apel magistrații au negat argumentul succesoral și au dat dreptate Facebook, invocând normativa secretului telecomunicațiilor.
Tribunalului Federal German a revenit la perspectiva succesorală a primei instanțe și a declarat transmisibilă poziția contractuală a persoanei.

Facebook: contractul de moștenire sau ștergerea contului

Facebook a luat unele măsuri menite să clarifice aspectele ce privesc ”viața digitală” de după decesul celui care a creat contul.
Astfel, se oferă posibilitatea setării ștergerii contului, după moarte, sau menținerea lui și gestionarea în continuare de către un moștenitor delegat. În această variantă, contul devine unul ”memorial”, iar noul administrator are drepturi restrânse.
”Contactul de moștenire este persoana aleasă de tine, căreia îi lași în grijă contul dacă acesta se transformă în cont memorial după ce nu vei mai fi. Dacă adaugi un contact de moștenire, persoana respectivă va putea să ia decizii în legătură cu contul tău după ce acesta va fi transformat în cont memorial”, anunță Facebook.
Acest administrator poate scrie o postare fixată pe profil, de exemplu, un mesaj de adio, poate vedea postări, poate șterge alte postări, poate răspunde la cereri de prietenie și poate solicita ștergerea contului.

Moștenire digitală și la Apple

Noile versiuni ale sistemului de operare Apple introduc de la începutul acestui an funcția de moștenire/succesiune digitală, venită să răspundă unor situații în care proprietarul unui IPhone, de exemplu, decedează iar apropiații săi nu mai pot accesa datele.
Utilizatorii au acum posibilitatea de a alege un succesor, iar această persoană va avea acces la contul iCloud după moartea titularului. Conform regulilor anterioare iCloud, în cazul decesului proprietarului dispozitivului Apple, datele nu mai puteau fi obținute de nimeni.
Acum fiecare utilizator poate selecta până la cinci moștenitori și îi poate înregistra pe un dispozitiv mobil. Apoi, după decesul defunctului, aceștia vor avea acces la datele sale personale.

Viață după moarte. În online

Românul Marius Ursache, fondator al companiei „eterni.me” din California propune un model de business prin care un program care învață din timp preocupările tale, continuă să publice pe rețelele de socializare și după moartea ta.
Această „variantă de după moarte” (personaj virtual, corespondent în online al unei persoane, sau altfel spus, avatar) ar putea continua să interacționeze cu apropiații, dar eventual să accepte noi prietenii, mult timp după dispariția fizică.

„În funcție de datele care pot fi colectate, avatarul va fi capabil să furnizeze multe experiențe, de la date biografice la angajarea în conversație”, explică Marius Ursache.
În numai doi ani de la lansare, compania avea peste 30.000 de oameni care și-au manifestat dorința de a-și continua activitatea pe social-media și după moarte.
”Nu sunt sigur când a început visul. Semințele au fost plantate în mintea mea vizionând ”Blade Runner”, ”The Final Cut” sau ”Black Mirror” a lui Charlie Brooker, citind ”Ubik” a lui Philip K. Dick sau ritualurile de sfârșit de viață din lucrările lui Mircea Eliade și experimentând cu Alice bot și AIML ca interfață web conversațională în 2001.

Îmi amintesc că, în urmă cu câțiva ani, am avut o conversație cu cineva despre Second Life și m-am întrebat ce se întâmplă cu avatarul din Second Life al cuiva după ce moare? Rămâne acolo ca un zombi, ciocnindu-se de alte avatare cu ochii fără viață, sau îl poți conecta la contul tău de Facebook pentru a putea vorbi cu alte avatare? Sau ceva mai nebunesc, care să îți permită să vorbești pe chat sau pe Skype cu avatarurile oricărei persoane decedate, reconstruite pe baza amprentelor lor digitale. Pe atunci am respins rapid ideea ca fiind prea științifică sau, cel puțin, prea timpurie pentru stadiul actual al inteligenței artificiale”, mărturisește Marius Ursache.
El spune că a pus în practică proiectul după o experiență personală.
”Bunica mea a murit în urmă cu patru ani, după ce s-a luptat cu Alzheimer în ultimii ani de viață. La scurt timp după ce a murit, mi-am dat seama că mai aveam doar câteva fotografii de la ea și propriile mele amintiri despre momentele petrecute împreună și poveștile pe care le spunea. M-am supărat pe mine însămi pentru că nu am petrecut mai mult timp cu ea, dar am devenit și frustrat când am realizat că povestea de viață a bunicii mele (avea aproape 90 de ani când a murit) – plină de luptă, bucurie, dragoste, disperare și credință – a lăsat în urmă doar câteva fotografii și amintiri. Restul a fost pierdut pentru totdeauna”, spune el.

Noul avatar „Eternime” va fi biograful personal. Acesta va dori să învețe cât mai multe lucruri despre subiect, preluând indicii din rețelele sociale, e-mailurile sau smartphone-urile utilizatorului. Va încerca să găsească un sens și un context în tot ceea ce face și va încerca să aibă scurte discuții cu persoana pe care urmează cândva să o înlocuiască pentru a obține mai multe informații.
”Avatarul tău va începe ca un tamagochi. La început, va avea doar mici doză de inteligență, dar cu cât vorbești mai mult cu el și cu cât îi dai acces la mai multe informații, cu atât va deveni mai inteligent. Gândiți-vă la el ca la un copil care trebuie să învețe multe până când se va transforma într-o ființă umană frumoasă”, spun dezvoltatorii proiectului.