Expert citat de Le Figaro despre candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO: „Modul în care a făcut anunțul, momentul ales și lipsa de comunicare cu partenerii arată că Iohannis nu a înțeles nimic și că nu are calitățile necesare pentru această funcție”

Le Figaro a dedicat miercuri un amplu articol summitului miniștrilor de Externe ai NATO care se reunesc la Bruxelles pentru a celebra 75 de ani de la înființarea organizației, dar și pentru a încerca să decidă viitorul secretar general. Publicația franceză arată că Mark Rutte e favorit și scrie despre candidatura lui Klaus Iohannis că ”nu are nici cea mai mică șansă de succes, nici măcar în rândul țărilor din flancul estic”.

Ziarul francez arată că până și Kaja Kallas, premierul Estoniei, a declarat marți într-un comunicat că țara sa îl va susține pe Mark Rutte și nu pe Klaus Iohannis, deși acesta vine dintr-un stat estic.

Le Figaro arată că Statele Unite, Germania, Marea Britanie și Franța și-au anunțat oficial sprijinul pentru premierul olandez Mark Rutte, dar chestiunea a fost complicată în ultima vreme de obiecțiile Ungariei și de solicitările de asigurări din partea Turciei, precum și de ”candidatura surpriză a președintelui român Klaus Iohannis, deși acesta din urmă nu are nici cea mai mică șansă de succes, nici măcar în rândul țărilor din flancul estic”.

• Citește și: Financial Times și Wall Street Journal despre candidatura lui Iohannis la șefia NATO: Nu este văzută ca o alternativă reală la Rutte / Momentul ales pentru anunț a iritat mulți diplomați ai Alianței

Mai mult, Le Figaro citează ”un bun cunoscător al NATO”, care a declarat că „modul în care a făcut anunțul, momentul ales și lipsa de comunicare cu partenerii arată că Klaus Iohannis nu a înțeles nimic și că nu are calitățile necesare pentru această funcție”.

”NATO celebrează 75 de ani într-un climat de incertitudine și tensiuni”, mai arată publicația franceză, care scrie că pentru prima oară în istorie tratatul original al NATO semnat în 1949 a părăsit marți Departamentul de Stat, unde este păstrat, pentru a traversa Atlanticul și a călători, sub pază sporită, până la sediul NATO din Bruxelles, unde va fi expus până vineri, înainte de a fi dus înapoi la Washington.

Reuniunea de la Bruxelles este, de asemenea, folosită pentru a sărbători diferitele valuri de extindere spre est prin care a trecut organizația: cea de-a 25-a aniversare a aderării Poloniei, Cehiei și Ungariei; cea de-a 20-a aniversare a aderării statelor baltice, Slovaciei, României, Sloveniei și Bulgariei; și cea de-a 15-a aniversare a aderării Croației și Albaniei. În urmă cu 75 de ani, Alianța avea doar 12 membri. Acum sunt 32, inclusiv Suedia, care participă la prima sa reuniune în calitate de aliat cu drepturi depline și nu de țară invitată.

Sărbătorirea celei de-a 75-a aniversări a NATO are loc într-un moment de incertitudine pentru Alianță. Succesorul actualului secretar general, Jens Stoltenberg, nu a fost încă ales, deși aliații și-au dat termen până la începutul lunii aprilie pentru a se pune de acord asupra unui nume, arată Le Figaro.

O altă umbră la orizontul întâlnirii de miercuri este posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă. Candidatul republican ar putea să își intensifice atacurile asupra Articolului 5, care consacră solidaritatea membrilor în cazul în care unul dintre ei este atacat. În februarie, la un miting electoral, Trump a anunțat că Statele Unite ar putea să nu vină în ajutorul „rău-platnicilor”, cei care nu investesc suficient în apărarea lor și care se situează sub pragul de 2% din PIB. Se așteaptă ca Jens Stoltenberg să reamintească țărilor rămase în urmă necesitatea de a atinge și de a depăși obiectivul de 2%. Potrivit ultimelor date citate de Le Figaro, doar 18 dintre cei 32 de membri au atins ținta.

Corolarul acestei situații este dificila problemă a sprijinului pe termen lung pentru Ucraina. Miercuri, Jens Stoltenberg este așteptat să lanseze noi avertismente, în timp ce cele 60 de miliarde de dolari promise Kievului în urmă cu câteva luni sunt încă blocate în Congres.

Potrivit Bloomberg, NATO intenționează să alcătuiască un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de până la 100 de miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani. Scopul, potrivit diplomaților care au vorbit cu agenția de presă: protejarea Kievului de „schimbările politice” care ar rezulta din revenirea lui Trump la Casa Albă.

O altă miză a întâlnirii miniștrilor de Externe NATO este instituționalizarea sub umbrela NATO a grupului de contact de la Ramstein, organizat acum formal de SUA. Acest grup, înființat la scurt timp după începerea războiului pentru a coordona sprijinul militar pentru Ucraina și care are peste cincizeci de membri (inclusiv cele 32 de țări NATO), este condus de Statele Unite. Dar discuțiile dintre aliați se anunță complexe, după cum subliniază unul dintre diplomații organizației: „Este vorba de a decide cât de mult sprijin militar să acordăm Ucrainei”.