Expert Forum: Alegerile locale au fost o provocare din perspectiva pandemiei. Per ansamblu, a fost un proces competitiv. BEC și AEP nu au comunicat suficient în momente cheie

Alegerile locale au reprezentat o provocare din perspectiva pandemiei, în ansamblu procesul electoral fiind a unul competitiv, a afirmat, marţi, Septimius Pârvu, expert în bună guvernare şi procese electorale în cadrul Expert Forum, transmite Agerpres.

„Alegerile locale au fost o provocare din perspectiva pandemiei generate de COVID 19, dar, per ansamblu, credem că a fost un proces competitiv, care a oferit alegătorilor opţiuni multiple şi diverse, existând posibilitatea de a face o alegere informată, chiar şi în condiţiile în care au existat anumite restricţii în ceea ce priveşte organizarea campaniei sau comunicarea cu alegătorii”, a spus Pârvu, în cadrul unui eveniment online, dedicat lansării de către Expert Forum şi organizaţiile membre ale coaliţiei FiecareVot a Raportului de monitorizare a alegerilor locale şi stadiului organizării alegerilor parlamentare.

Potrivit documentului, alegerile locale au avut loc într-un context politic dificil, caracterizat de disputele între un guvern minoritar învestit pe 14 martie 2020 şi majoritatea parlamentară, inclusiv prin prisma alegerilor parlamentare programate pe 6 decembrie 2020.

Un aspect negativ al procesului electoral l-a reprezentat cadrul legislativ „complex şi neunitar”, care a generat confuzie în rândul administraţiei electorale şi alegătorilor, din cauza modificării de mai multe ori, cu scurt timp înaintea alegerilor, a unor părţi cheie ale legislaţiei, printre care şi modul de formare a comisiilor electorale, ceea ce a agravat climatul de incertitudine legislativă.

„Practic, am avut o serie de legi, pornind de la de la începutul anului. Am avut Ordonanţa 26, care a fost declarată neconstituţională, după aceea, în iunie, Legea 91, după aceea Legea 135 în iulie, a mai existat Legea 202 în septembrie, plus două hotărâri ale Biroului Electoral Central care au generat modificări la modul în care se formează comisiile electorale. Iar conform Codului de Bune Practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia, se recomandă ca aceste elemente cheie să nu fie modificate cu mai puţin de un an înainte de ziua alegerilor”, a spus reprezentantul EFOR.

În opinia lui Septimius Pârvu, reducerea termenelor din calendarul electoral a afectat procesul depunerii şi rezolvării contestaţiilor. „A existat un impact asupra mai multor componente, după cum unii dintre interlocutorii şi din partidele politice ne-au comunicat şi, dacă ne uităm şi pe contestaţiile depuse la BEC legate de rezultat, o să vedem că o mare parte dintre ele au fost depuse întârziat”, a spus Pârvu.

Biroul Electoral Central (BEC) şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au organizat procesul electoral în mare parte eficient, dar nu au comunicat suficient în momente cheie, mai mult, o serie de decizii esenţiale fiind elaborate şi publicate târziu, constată raportul.

De asemenea, se arată că hotărârile şi lucrările BEC au fost publicate pe pagina web în timp util, însă transparenţa activităţii instituţiei a fost diminuată de faptul că şedinţele BEC nu sunt publice.

Preşedintele AEP, Florin Mituleţu Buică, a afirmat, într-o intervenţie online, că instituţia pe care o conduce a asigurat transparenţa activităţii AEP.

„Doar cine nu a asigurat informaţii de la Autoritate nu le-a primit, o mare parte dintre informaţii punându-le prin comunicate la dispoziţia mass media şi a societăţii civile. Pentru prima dată, Autoritatea Electorală, după 17 ani, a făcut un clip de informare în limba maghiară. (…) Pentru prima dată, Autoritatea a făcut o evaluare a secţiilor de votare şi ştim care sunt secţiile de votare acolo unde nu este acces pentru persoanele cu dizabilităţi şi am reactualizat protocolul cu aceste organizaţii”, a precizat preşedintele AEP.

Florin Mituleţu Buică a spus că AEP va asigura transparenţa deplină în folosirea aplicaţiilor informatice şi a anunţat că în aceste zile va fi realizat un clip pentru instruirea în vederea completării proceselor verbale la alegerile parlamentare.

Totodată, potrivit documentului, birourile de circumscripţie au înregistrat 256.042 candidaţi, dar, deşi legea prevede reprezentarea ambelor sexe ca o condiţie pentru listele de candidaţi, 936 de liste au fost înregistrate fără să respecte această cerinţă.

Campania electorală s-a desfăşurat în mai multe circumscripţii într-o atmosferă polarizată care a făcut loc, în defavoarea dezbaterii programelor electorale, unui discurs negativ, provocator şi în unele cazuri discriminator, mergând până la atacuri la persoană şi instigare la ură. „Au fost înregistrate mai multe acuzaţii de abuz de resurse publice, iar unele cazuri au fost confirmate de hotărâri ale birourilor electorale de circumscripţie”, precizează sursa citată.

Potrivit raportului, contribuţiile pentru campania electorală au provenit în mare parte din veniturile proprii ale candidaţilor şi au crescut semnificativ faţă de 2016, în ciuda pandemiei COVID 19.

În privinţa măsurilor luate pentru combaterea COVID 19 şi utilizarea metodelor alternative de vot, raportul constată că autorităţile au asigurat siguranţa sanitară pentru ziua alegerilor prin măsuri clare privind fluxul alegătorilor în secţiile de votare şi au pus la dispoziţia participanţilor la procesul electoral măşti şi dezinfectant. Alegătorilor care nu au putut însă părăsi locul de muncă în ziua alegerilor nu li s-a permis să voteze cu urna specială.

Prezenţa la vot nu a fost afectată semnificativ de situaţia sanitară şi s-a ridicat la 46,02% la nivel naţional, iar ziua alegerilor s-a desfăşurat „calm şi organizat” în cele mai multe secţii de votare. „Un procent ridicat de peste 29% dintre secţiile de votare observate nu au fost însă accesibile persoanelor cu dizabilităţi, iar alegătorilor cu mobilitate redusă nu li s-a permis să voteze pe liste suplimentare la secţiile de votare accesibile”, se arată în document.

În ceea ce priveşte eficienţa comisiilor de votare, raportorii constată că aceasta a scăzut la momentul numărării voturilor, iar unii preşedinţi ai comisiilor au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale cu rezultatele. Acestea au fost semnate în alb de membrii comisiei în aproape o treime din secţiile observate, iar numeroase procese verbale au fost completate eronat. În cazul unor secţii de votare din Bucureşti, transmiterea proceselor verbale nu s-a realizat în termenul legal de 24 de ore.

„Administraţia electorală nu a adus la cunoştinţa publicului motivul întârzierilor şi nu a comunicat în mod transparent situaţia proceselor verbale contestate, ceea ce a contribuit la creşterea confuziei şi a diminuat încrederea publică în corectitudinea procesului”, precizează raportul.

O treime din primari au fost aleşi cu mai puţin de 50% din voturile valabil exprimate, iar în aproape o treime din cazuri primarii au primit mai puţin de 30% din voturile alegătorilor de pe listele electorale permanente ale circumscripţiilor respective, se mai arată în Raportul de monitorizare a alegerilor locale şi stadiului organizării alegerilor parlamentare.

Documentul conţine o serie de recomandări privind: sistemul electoral şi cadrul legislativ; administraţia electorală; înregistrarea alegătorilor şi a candidaţilor; campania electorală şi finanţarea acesteia; măsurilor pentru combaterea COVID 19 şi utilizarea metodelor alternative de vot; observarea alegerilor; ziua alegerilor; numărarea voturilor, centralizarea şi publicarea rezultatelor.

Foto: Septimius Pârvu, expert în bună guvernare şi procese electorale în cadrul Expert Forum. Sursa: Inquam Photos / George Călin