Expert Forum: Partidele au cheltuit aproape 100 de milioane de lei pentru publicitate online între 2019 și 2023 / Dezinformarea ca tactică de promovare a intrat în mainstream / Topul personalităților care promovează discursuri anti-UE și anti-SUA

Partidele politice au cheltuit în perioada 2019-2023 aproape 100 de milioane de lei pentru publicitate online, dintre care peste jumătate au fost cheltuiți de PSD, PNL și USR, indică o analiză publicată joi de Expert Forum.

De asemenea, partidele au cheltuit din subvențiile de la bugetul de stat, începând din 2021, peste 273 de milioane de lei pentru propagandă. Cifra depășește cu mult fondurile alocate pentru publicitatea online, ceea ce indică faptul majoritatea banilor de promovare au ajuns la televiziuni, site-uri și radio, mai precizează EFOR.

În același timp, analiza mai arată că folosirea dezinformării drept tactică de promovare politică online nu mai este o caracteristică specifică a partidelor extremiste, ci a intrat în mainstream.

Cele mai populare narațiuni din sfera dezinformării s-au axat pe discursul radical anti-Uniunea Europeană și anti-SUA. Printre personalitățile care au promovat cel mai des acest tip de narațiuni se numără Luis Lazarus TV, George Simion, Claudiu Târziu, Cristian Terheș, Diana Șoșoacă și Ana Maria Gavrilă.

Prezentăm mai jos concluziile integrale ale analizei realizate de Expert Forum:

„Principalele concluzii – cheltuieli

• Între 2019 și 2023 au fost cheltuite aproape 100 de milioane de lei pentru teme politice, electorale și sociale prin reclame Facebook/Instagram (80 milioane lei) și Google/Youtube (18 milioane lei).
• Peste jumătate din acești bani au fost cheltuiți de PSD, PNL și USR.
• USR a investit cel mai mult în comunicare online, urmat de PSD și PNL. Cu toate acestea, ca număr de reclame pe Facebook, cel mai activ a fost PNL, cu peste 70 de mii de reclame, la distanță semnificativă de PSD și USR.
• Campaniile cu peste 10 milioane de vizualizări la Google sunt concentrate în jurul alegerilor și sunt relativ puține. Facebook a fost o resursă folosită mult mai intens.
• Partidele au avut strategii diferite de promovare ca metode vizuale și indicatori de targeting. Pe Google s-au folosit mai mult imagini (55%) și video (40%). Atât în cazul Facebook, cât și la Google, cea mai mare parte a banilor s-au concentrat pe București, dar și pe câteva județe cu municipii importante precum Cluj, Brașov, Iași sau Timiș.
• Pe Facebook, cheltuielile paginilor principale ale partidelor reprezintă 20-30% din totalul cheltuielilor. La majoritatea partidelor parlamentare s-a investit mult și în paginile liderilor sau foștilor lideri, însă în cazul PNL această tendință nu este la fel de vizibilă. Nu s-au investit bani în pagina SOS România sau a Dianei Șoșoacă, iar AUR a dat relativ puțin bani.
• După cum se vede din secțiunea privind conținutul și impactul paginilor, unii din politicienii care au un număr mare de urmăritori sau multe interacțiuni nu sunt neapărat și cei care investesc mulți bani.
• Printre cei mai activi promotori de reclame politice pe Facebook se numără și o serie de publicații. Unele dintre acestea nu au conținut propriu, ci doar promovează articole din alte publicații, ceea ce arată că ar putea fi de fapt campanii plătite pentru promovarea sau discreditarea unor partide. Am identificat o serie de publicații care promovează excesiv anumite partide. Analiza identifică mai multe astfel de pagini care susțin AUR, dar și alte partide precum PSD, PNL sau USR/Plus.
• Promovarea partidelor nu se face doar prin paginile evidente ale partidelor, ci și prin intermediul unor astfel de publicații sau bloguri, ceea ce face finanțatorul greu de identificat, chiar dacă este asumat. În campaniile electorale sau în referendumuri, unele dintre aceste pagini ar putea avea impact, însă ele nu sunt considerate terți, care susțin un competitor, ceea ce reduce eficiența controlului și transparența generală a campaniei. De altfel, transparența beneficiarului real a unei campanii plătite rămâne problematică în unele cazuri.
• Datele existente nu permit a înțelege mai bine cum se cheltuie subvențiile. Cu toate acestea, putem concluziona că publicitatea online este o parte infimă din publicitatea politică. În 2023, partidele au cheltuit pentru primele 11 luni 110 milioane de lei pentru presă și propagandă din subvenții, însă în librăria de reclame a Facebook nu se regăsesc mai mult de 9 milioane. De asemenea, din 2021 s-au cheltuit pe propagandă din subvenții mai mult de 273 de milioane de lei, ceea ce depășește cu mult publicitatea online. Acest fapt ne arată că mare parte din banii de promovare nu merg în campanii de promovare pe platformele sociale media, ci ajung la siteuri, TV și radio.

Principalele concluzii – conținut

• Topul popularității paginilor oficiale de partid nu corespunde cu topul popularității lor în sondaje, mai exact USR au 1.3 milioane de interacțiuni în 2023 și AUR cu 1.2 milioane de interacțiuni, față de partidele tradiționale PSD cu 368 136 și PNL 339 530. (interactiuni = numarul total de share-uri, like-uri si comentarii).
• În topul politicienilor online îl regăsim pe George Simion, atât pe Facebook cu 1.3 milioane de următori, cât și pe TikTok cu 399 000 urmăritori și 5.7 milioane de like-uri ale conținutului. Cel mai popular conținut postat este cel de tip manifest, conținutul de partid (caravana, ghiozdănelul de AUR) și cel personal. Videoclipurile sunt cele care îi aduc o imensă popularitate cu 54 de milioane de vizualizări totale doar pe Facebook în 2023.
• În top 10 pagini politice intră din partea PSD Marcel Ciolacu și Gabriela Firea. În timp ce conținutul Gabrielei Firea este aproape exclusiv de tip personal, familist, în urma demiterii sale, Marcel Ciolacu își asumă în 2023 poziții clare. Majoritatea postărilor populare sunt despre măsuri pentru electoral considerate esențiale de partid, precum interzicerea făinii care conține insecte, bunăstarea IMM-urilor și înăsprirea legilor pentru consumul de alcool la volan. În același timp, pagina oficială PSD are în top conținut anti-Nicușor Dan și postări care promovează nevoia de a clarifica scandalul Bîstroe fabricat de propriul ministru, Sorin Grindeanu.
• Normalizarea dezinformării drept tactică de promovare politică online a ieșit din sfera expertizei partidelor extremist și a intrat în mainstream. Scandalul cerealelor din Ucraina, scandalul Bîstroe au fost preluate lacom de unii politicieni pentru a-și crește vizibilitatea, fără remușcări legate de impactul asupra percepției românilor și tensiunilor sociale create.
• În topul paginilor populare, regăsim și pagina oficială USR și pagina lui Cătălin Drulă. Conținutul online al partidului care a ajuns în top a fost cel legat de situația pensiilor speciale din România și tăierile ilegale de păduri. Pe de altă parte, pagina liderului a avut 1.2 milioane de interacțiuni totale (like-uri, comentarii, share-uri) și 21.2 milioane de vizualizări ale videoclipuri de pe Facebook, cu o și o creștere de 12% a numărului de urmăritori, promovând majoritar același conținut ca pagina USR.
• Top narațiuni din sfera dezinformării s-au concentrat în jurul discursului radical deseori anti-UE și anti-american. În topul popularității conținutului de acest tip îi avem Luis Lazarus TV, George Simion, Claudiu Târziu, Cristian Terheș, Diana Șoșoacă și Ana Maria Gavrilă. Mesajele transmise pe canalele AUR legat de UE au un limbaj mult mai vag. Se observă o moderare a tonului pe măsură ce partidul a crescut în sondaje şi a încercat să formeze parteneriate cu alte formaţiuni politice suveraniste din Europa. Radicalismul extrem ca stil de comunicare rămâne cumva apanajul celor nou-veniţi (SOS) şi influencerilor independenţi, de exemplu Cristian Terheș. Europarlamentarul are o audiență de 408 000 de urmăritori și 1.9 milioane de interacțiuni cu pagina sa de Facebook. Cel mai popular conținut este cu titluri șocante precum: «Expoziție de bărbați în pielea goală în Parlamentul European», «Vedeţi live cum se introduce prin vot netransparent Identitatea Digitala Europeana (eID) pentru a verifica vârsta pe internet»”.