Expert francez: „Regimul iranian nu se va sinucide” pentru a răzbuna moartea lui Ismail Haniyeh

Ismaïl Haniyeh, liderul politic al Hamas, figura istorică a mișcării, a fost ucis miercuri, 31 iulie, la Teheran, în timpul unei lovituri atribuite Israelului de către Hamas și Iran, potrivit France 24, citată de Rador Radio România. Fidel doctrinei sale, statul israelian nu a revendicat direct asasinarea lui Ismaïl Haniyeh. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat însă că Israelul a dat „lovituri severe” „dușmanilor” săi în ultimele zile.

Ghidul suprem iranian, Ali Khamenei, a declarat că Israelului îi va fi aplicată o „pedeapsă aspră” după acest asasinat. „Considerăm că este de datoria noastră să răzbunăm sângele lui vărsat pe teritoriul Republicii islamice”, a spus el.

„Într-adevăr, va exista un răspuns, dacă îngrijorarea în regiune este foarte puternică, este justificată”, declară din start Clément Therme, cercetător asociat la Institutul Internațional de Studii Iraniene și profesor la Universitatea Paul Valéry din Montpellier.

Pentru că pentru regim este vorba despre spălarea unui afront de două ori simbolic: Iranul a fost lovit în capitala sa, în aceeași zi în care celebra învestirea noului său președinte, Massoud Pezeshkian.

Umilire cu atât mai mare în lumina culturii iraniene, notează Clément Therme: „oaspetele” – prietenul Ismaïl Haniyeh în acest caz – capătă o importanță cu totul deosebită. A nu putea proteja un oaspete este un alt semn de dezonoare.

Lovind, Iranul ar restabili și o formă de descurajare împotriva statului israelian, adaugă cercetătorul.

Concret, Teheranul are două „opțiuni” rezumă Guillaume Ancel, expert în probleme militare, fost ofițer francez. Prima este, potrivit acestuia, de natură teroristă: „cu toții ne gândim la sportivii israelieni care au venit la Paris la Jocurile Olimpice. Securitatea lor a fost cu siguranță întărită, dar nimeni nu știe să asigure siguranța absolută pentru nimeni”.

Cealaltă tactică ar fi „să reușească să lovească teritoriul israelian”, continuă Guillaume Ancel. Ar fi a doua oară în acest an. În noaptea de 13 spre 14 aprilie, Republica islamică a tras aproximativ 300 de drone și rachete împotriva Israelului.

Interceptată de Israel și de aliații săi, această „demonstrație de forță” nu a produs decât pagube minore.

Dar pentru a răzbuna asasinarea lui Ismaïl Haniyeh, statul major iranian ar putea lansa rachete – de care dispune – „cu un profil de zbor mult mai vicios și, prin urmare, mult mai greu de interceptat”, avertizează fostul militar.

Și fie că ar fi o țintă civilă în Tel Aviv sau IDF, Iranul ar urmări o „valoare adăugată ridicată”: „coregrafierea unui atac ca în aprilie nu ar mai avea sens pentru regim”, analizează Guillaume Ancel.

Dorința iraniană de răzbunare – potrivit experților contactați de France 24 – este totuși frânată de un imperativ: necesitatea ca regimul mullahilor să evite un „război total” cu vecinul lor israelian.

„Nu a scăpat atenției iranienilor că Israelul are arma nucleară”, amintește Guillaume Ancel. „Cu teritoriul său de șaptezeci de ori mai mare decât Israelul, liderii iranieni au înțeles că nu ar putea proteja țara împotriva loviturilor israeliene”, notează fostul ofițer.

Acest regim nu se va „sinucide” pentru a răzbuna moartea liderului politic al Hamas la Teheran, susţine Clément Therme.

Și asta, cu atât mai mult cu cât majoritatea populației țării nu susține politica regională a Republicii islamice, continuă el.

Așa se explică campania electorală a nou-alesului președinte: nu a susținut „distrugerea Israelului”, care este foarte nepopulară ca prioritate de politică externă în rândul populației iraniene, continuă cercetătorul.

Ales pentru „a feri Iranul de haos”, Massoud Pezeshkian a susținut dimpotrivă „dialogul cu Occidentul”, în speranța ridicării sancțiunilor americane, amintește Clément Therme. Acestea exacerbează o criză economică profundă, marcată de creșterea inflației și șomajului.

Pentru Teheran, obiectivul este așadar „să facă absolut totul pentru a evita o conflagrație care ar pune Iranul într-o situație și mai dificilă pe plan intern”, explică Clément Therme.

O situație dificilă pentru populație și potențial periculoasă pentru cei de la putere. De la moartea tinerei kurde Mahsa Amini în mâinile poliției iraniene în septembrie 2022, regimul reprimă o mânie tot mai mare în rândurile populației sale.

Astfel, „Teheranul intenționează să evite ca opinia publică să se revolte din cauza escaladării militare care ar fi fost provocată de Republica islamic”, analizează Clément Therme.

O astfel de escaladare nu va fi – „intenţionat” – declanşată de regimul mullahilor, insistă cercetătorul: „calculul lor politic este dimpotrivă să o evite”.

Dar „va fi executat corect acest calcul politic la nivel militar?”, se întreabă el.

Potrivit lui, aici există un risc: „un incident militar local poate avea consecințe regionale sau chiar globale”.

Sursa: FRANCE 24 / Rador Radio România / Traducerea: Gabriela Sîrbu