Expert în Educație: Lipsa dezvoltării gândirii critice în școli are consecințe profunde asupra societății, creând indivizi mai ușor de manipulat și controlat

Sistemul educațional românesc se va confruntă cu aceleași provocări: o programă școlară supraîncărcată, lipsa dezvoltării gândirii critice și pregătirea insuficientă a cadrelor didactice.

Programa actuală este adesea criticată pentru volumul mare de informații teoretice, care poate copleși elevii, reduce eficiența procesului de învățare, poate duce la o motivație scăzută în rândul elevilor si la creșterea abandonului școlar.

Manualele școlare sunt pline de informații teoretice, multe fără explicații practice, fără corelații cu viața de zi cu zi, dar mai ales fără o structură logică. Învățarea ar trebui să fie ca desenul unui copac: se începe cu elementele de bază: rădăcina, trunchi, și apoi, încet-încet, se adaugă și celelalte elemente: frunze, flori, se pot face desene/secțiuni pe frunze, se pot evidenția nervurile.

Dacă se adaugă prea multe elemente ori prea devreme, efectul e invers celui scontat: elevii se simt copleșiți de cantitatea de informație, devin dezinteresați și o uită. Nu se mai rețin și nu se înțeleg informațiile. Asta e alt motiv pentru care suntem fruntași la analfabetism funcțional.

Aproape jumătate din populație nu înțelege ceea ce citește, potrivit Hotnews. Păi atunci, cu aceste cifre în față, chiar merită o programă stufoasă? Mulți profesori apreciază că materia pe care o predau este extrem de importantă… da, dar nivelul si volumul informațiilor care sunt predate trebuie adaptat vârstei copiilor.

În paralel, pregătirea insuficientă a profesorilor reprezintă o altă problemă majoră. Cadrele didactice se confruntă cu sarcini administrative excesive, care le diminuează timpul și energia dedicate pregătirii lecțiilor și interacțiunii directe cu elevii.

Daniel David, noul ministru al Educației, a subliniat necesitatea reducerii acestor sarcini birocratice, afirmând că profesorii ar trebui să aibă „cele mai puține activități administrative ca să se poată ocupa de copii” și că ar dori să vadă „mai multe cărți, mai multe reviste și mai puține bibliorafturi” pe rafturile acestora.

Lipsa creșterii salariilor în sectorul educațional are consecințe directe asupra atractivității profesiei de cadru didactic. Salariile insuficiente descurajează tinerii talentați să urmeze o carieră în învățământ, preferând domenii mai bine remunerate.

Această tendință amplifică deficitul de profesori calificați și duce la scăderea calității educației. Pe de altă parte, doar creșterea salariilor, fără corelarea cu indicatori de performantă nu va rezolva problema cadrelor insuficient pregătite, însă corelarea salariului cu vechimea si cu performanta, după cum propunea si noul ministru al educației, este mult mai echitabilă.

Renunțarea din cauza situației economice la programele sociale din școli, cum ar fi oferirea unei mese gratuite, poate avea un impact negativ semnificativ asupra abandonului școlar. Pentru mulți copii proveniți din medii defavorizate, aceste programe reprezintă nu doar un sprijin alimentar, ci și un motiv important pentru a frecventa școala.

Fără această asistență, familiile vulnerabile pot întâmpina dificultăți în a-și trimite copiii la școală, prioritizând nevoile de bază sau chiar implicându-i în activități economice pentru a suplimenta veniturile.

Lipsa dezvoltării gândirii critice în școli are consecințe profunde asupra societății, creând indivizi mai ușor de manipulat și controlat. Educația bazată pe memorare și mai puțin pe analiză și dezbatere limitează capacitatea elevilor de a evalua informațiile în mod obiectiv.

Lipsa gândirii critice devine tot mai problematică într-o eră dominată de tehnologie și inteligență artificială (AI).

„Cât timp materiile și profesorii predau și evaluează cunoștințele copiilor bazându-se în special pe reproducerea informației, șansele dezvoltării gândirii critice sunt minime. Fiecare fenomen (fie fizică, chimie, biologie sau matematică) ar trebui explicat și pus în context: de unde a apărut nevoia/de ce studiem acest fenomen? Cu ce ne ajută și de ce e important? Cum se leagă de alte fenomene? Ce se întâmplă dacă…? Cum să poată elevii să învețe să analizeze o problemă dacă nu au exemple? Și exemplele pot fi și la economie, și la istorie, și la matematică. Dezvoltând gândirea critică, copiii vor fi mai puțin expuși pseudoștiinței și manipulărilor. Se pare că noul ministru al educației, Daniel David, are în vedere și aceste aspecte – reducerea manipulărilor, să sperăm că va putea să le și implementeze”.

Un exemplu este dificultatea de a distinge între realitate și deepfakes – materiale video sau audio manipulate cu ajutorul AI pentru a crea falsuri extrem de convingătoare. Potrivit unui raport al UNESCO, tinerii expuși la aceste tehnologii fără o bază solidă în gândire critică sunt mult mai vulnerabili la dezinformare.

Această problemă influențează deciziile fundamentale, de la comportamentul de consum, shopping până la opțiunile politice. De exemplu, in 2024, Romania a fost ținta unor atacuri cibernetice rusești, in special pe Tik-TOK care au influențat alegerile, care s-au bazat pe manipularea populației.

Aceste atacuri cel mai probabil se vor intensifica in viitor dacă nu va exista un răspuns ferm al instituțiilor statului.  Ca atare, este esențial ca sistemele educaționale să prioritizeze dezvoltarea gândirii critice, pregătind elevii să analizeze informațiile primite.

Impactul AI in procesul educațional

Utilizarea inteligenței artificiale (AI) în școli si licee transformă modul în care profesorii predau și elevii învață, si pe măsură ce lumea se obișnuiește sa îl folosească, AI va fi tot mai utillizat în procesul de învățare. Profesorii vor folosi AI pentru a personaliza materialele educaționale, pentru a automatiza evaluările, etc.

Pentru elevi, AI facilitează accesul la resurse adaptate stilului lor de învățare și le oferă instrumente avansate pentru cercetare și rezolvarea temelor. Utilizarea excesivă a AI poate reduce creativitatea și gândirea critică, motiv pentru care este esențial să fie integrată echilibrat în procesul educațional.

Pe lângă impactul general, similar ciclurilor școlare anterioare, AI-ul afectează învățământul superior prin schimbarea condițiilor socio-economice, făcând sa scadă cererea pe piața muncii a anumitor categorii (programatori).

Scăderea ofertei de muncă pe anumite segmente (programare), poate impacta dorința elevilor de a se orienta spre facultățile care oferă studii in aceste domenii. De exemplu, in programare, un domeniu in care romanii excelau, iar industria IT reprezintă 8% din PIB-ul României conform ministrului digitalizării, acest sector va avea de suferit din cauza folosirii AI în programare, reducând cererea de locuri de muncă pentru sarcini repetitive sau standardizate.

Un raport McKinsey subliniază că automatizarea ar putea elimina până la 45% din activitățile actuale ale programatorilor. Firmele din USA s-au adaptat și au dat afară masiv programatori. Și în România, firmele de IT au început să își reducă activitatea, multe au făcut concedieri și , cel mai  probabil, trendul concedierilor va continua și anul viitor.

În concluzie, anul 2025 nu va aduce schimbări majore în sistemul educațional, cu excepția cazului în care noul ministru al educației reușește să implementeze măcar o parte din programul său de reforme.

Totuși, criza economică în curs va pune o presiune semnificativă asupra educației, afectând bugetul alocat. Lipsa fondurilor suficiente pentru salarii și programe sociale, cum ar fi masa gratuită pentru elevi sau transportul subvenționat, riscă să accentueze inegalitățile și să crească rata abandonului școlar mai ales in rândul elevilor proveniți elevilor din medii defavorizate.

Profesorii, deja subfinanțați, pot pierde și mai mult din motivație. Reușita reformelor va depinde de voința politică și de găsirea unor soluții eficiente pentru prioritizarea educației. Fără o reformă, sistemul va stagna, afectând nu doar viitorul copiilor, ci și perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale societății.

Notă: Manuela Petrescu, PhD, este cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), la Facultatea de Matematică și Informatică, este analist programator, cu experiență de peste 15 ani în multinaționale și membru al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).