Expert în penitenciare: Fiecare deţinut eliberat din „promoţia Toader” care recidivează ne costă 22.000 de euro

Cazul hoţului recidivist care a rănit uşor două persoane şi a distrus 5 maşini în timp ce era urmărit de poliţie readuce în discuţie tema deţinuţilor eliberaţi din închisori în baza legii recursului compensatoriu (eliberarea mai rapidă din penitenciar pe motiv de condiţii proaste de detenţie). Gheorghe Iancu zis Minică a fost prins sâmbătă seară la domiciliul lui din cartierul Tei din Bucureşti, după 30 de ore de căutări şi după ce Poliţia l-a dat în urmărire generală şi în consemn la frontieră. Acum este în arest după ce Judecătoria a emis mandat de arestare preventivă pentru 4 infracţiuni: vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul fără permis de conducere, părăsirea locului accidentului şi punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat.

Prejudiciul material produs de recidivist (persoanele rănite şi maşinile distruse), toate acţiunile investigative ale poliţiei de scotocire şi căutare, interogatorii, transport la parchet şi instanţă, cazarea supectului în arestul poliţiei şi cheltuielile viitoare cu anchetarea şi judecarea recidivistului reprezintă costuri estimate la o medie de 22.000 de euro, a explicat pentru G4media.ro Sorin Dumitraşcu, liderul sindicaliştilor din penitenciare.

Italienii au făcut astfel de studii după eşecul recursului compensatoriu de la ei. Potrivit statisticilor, în jur de 60-70 la sută dintre deţinuţii eliberaţi în Italia au recidivat după 1-3 ani de la punerea în libertate. Aşa că italienii au studiat problematica şi au estimat că fiecare deţinut eliberat care a recidivat a costat statul în jur de 27.000 de euro.

Experţii români din domeniu au preluat metoda şi au estimat costurile per recidivist la 22.000 de euro în România. Potrivit lui Sorin Dumitraşcu, de la intrarea în vigoare a recursului compensatoriu, din 19 octombrie 2017 până în prezent, au fost puşi în libertate înainte de termen în jur de 6000 de deţinuţi. „Noi estimăm că vor fi până la 8000 în octombrie când se va împlini un an, deja s-a depăşit puţin cifra de 6000. Este vorba de criminali, tâlhari, hoţi. Toţi au beneficiat de reducerea pedepsei cu o cincime în baza recursului compensatoriu”, a declarat el pentru G4media.ro.

Dintre ei, potrivit datelor statistice, cam 4500-4700 se vor întoarce în penitenciare în următorii ani. „Rata de recidivă e ca şi în Italia, e cam la fel peste tot, de 60-70 la sută. Efectele le vom vedea cam între 1 şi 3 ani de la punerea în libertate întrucât nu recidivează imediat şi mai este şi durata de <<procesare>> a lor de către Justiţie, până se întorc în penitenciar cu sentinţe definitive. Ce am făcut noi cu acest act de clemenţă a fost să mai adăugam practic o promoţie de infactori. E ca la stocurile din hipermarketuri, cu cât le dai drumul mai repede, cu atât se întorc mai repede, pentru că această rată de recidivă este constantă cumva”, a explicat Dumitraşcu.

„La fiecare recidivist adăugaţi cel puţin o victimă şi costuri în jur de 22.000 de euro pentru fiecare dintre ei, reprezentând prejudicii fizice, morale, materiale, cheltuieli de <<procesare>> a lor de către sistemul de poliţie şi justiţie şi costuri economice pentru întreaga societate”, a explicat Sorin Dumitraşcu.

Ce este recursul compensatoriu. Legea 254/2013 privind executarea pedepselor a fost modificată anul trecut prin legea nr. 169/2017. Potrivit acestei legi, deţinuţii care au executat pedeapsa în condiţii necorespunzătoare beneficiază de o reducere de 6 zile pe lună din pedeapsa aplicată. Condiţii „necorespunzătoare” înseamnă că deţinutul nu a avut la dispoziţie un spaţiu propriu de cazare cu o capacitate de 4 metri cubi aer, potrivit standardelor europene. CEDO a obligat România printr-o decizie-pilot să rezolve această problemă a supra-aglomerării închisorilor, însă nu a impus şi cum, adică fie prin construirea de noi penitenciare şi spaţii de deţinere, fie prin despăgubirea financiară a deţinuţilor care au fost ţinuţi în spaţii mai mici de 4 mc sau prin eliberarea lor mai rapidă din închisori (soluţia aleasă de România). Recursul compensatoriu a fost susţinut de ministrul Justiţiei Tudorel Toader. Mai mult, el a avansat şi soluţia despăgubirii financiare a deţinuţilor care au stat în condiţii proaste de la data deciziei-pilot a CEDO până la implementarea soluţiei privind eliberarea mai rapidă. Toader a avansat soluţia italiană de despăgubire a acestor deţinuţi cu sume între 5 şi 8 euro pentru fiecare zi de detenţie în condiţii neconforme cu standardele europene.