Expertă în securitate: La următorul summit NATO se va discuta despre alocarea a 3-3,5% din PIB pentru apărare

La următorul summit NATO de la Haga, din această vară, se va discuta despre creşterea cheltuielilor pentru apărare la 3-3,5% din PIB, a declarat, marţi, pentru Agerpres, Ionela Ciolan, expertă în politica de securitate a UE la Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene.

Cercetătoarea care activează în cadrul think-tank-ului de la Bruxelles crede că problema creşterii cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB se va ridica încă de la prima reuniune a miniştrilor apărării din statele NATO la care va participa noul secretar american al apărării, Pete Hegseth, miercuri şi joi.

„Cred că această dorinţă a preşedintelui Donald Trump ca europenii să investească 5% vine, practic, cu două implicaţii. Pe de o parte este folosită şi ca o metodă de negociere cu statele europene ca să le convingă să investească mai mult. La momentul actual, doar 23 de state din cele 32 membre ale NATO investesc acel procent de 2% din PIB pentru apărare, care deja ştim de 2 ani că este considerat insuficient pentru nevoile de securitate şi descurajare necesare în Europa”, a declarat cercetătoarea în politica de securitate a UE.

În prezent există state membre care şi-au exprimat deja acordul să investească 5% din PIB în apărare, cu Polonia şi Lituania în prim-plan.

„Vor exista state care vor încerca să crească procentajul, dar sunt şi state care nu îşi permit din punct de vedere financiar să facă această alegere. În schimb, cred că la următorul summit NATO din vară vom avea o discuţie despre 3 sau 3,5% investiţie din PIB în apărare în următoarea perioadă”, a afirmat Ionela Ciolan.

În acelaşi timp, acest demers al preşedintelui american Donald Tump este şi unul menit „să le arate europenilor că nu mai merge ca până acum”.

„Statele Unite nu vor mai oferi umbrela de securitate europeană, deci, practic avem o nouă paradigmă în relaţiile internaţionale. Americanii se aşteaptă ca europenii să se trezească o dată şi să facă mai multe pentru propria lor securitate, pe când în Europa vedem că lucrurile se mişcă, dar se mişcă foarte lent”, a explicat ea.

Prin creşterea cheltuielilor de apărare în UE, consideră experta, vor creşte şi capabilităţile militare pe care statele europene le au şi va scădea şi dependenţa faţă de americani pentru diverse procese militare.

„În cazul în care vom avea, să zicem, două conflicte, un conflict în Europa şi un posibil conflict în zona Indo-Pacific, în special în Taiwan, va fi foarte greu să faci o repartizare a capabilităţilor militare, în momentul în care noi depindem complet de, nu ştiu, de anumite avioane militare americane sau de anumite procese logistice care la momentul actual sunt acoperite de către parteneri americani”, a spus ea.

La momentul actual statele europene achiziţionează sisteme militare din SUA în procent de 63% şi din alte state non-europene în procent de 70-75%, potrivit sursei citate. În acest context, din primăvara lui 2024, Comisia Europeană a adoptat o strategie europeană pentru industria de armament.

„Această strategie îşi propune ca, până în 2030, statele Uniunii Europene să producă sau să cumpere armament, produse militare produse în Europa în proporţie de 50%, până în 2035 – în proporţie de 60%, şi 40% din aceste achiziţii să fie achiziţii comune, adică statele împreună să încerce să achiziţioneze sisteme militare care sunt dificil de cumpărat de un singur stat în parte, de exemplu, să zicem o corvetă sau un sistem Patriot, să poată să le cumpere împreună şi să existe această conlucrare şi creştere a interoperabilităţii militare mai pronunţate. Evident că şi săptămâna trecută, la întâlnirea informală a liderilor europeni organizată de Consiliul European a fost această discuţie pe masă”, a mai afirmat ea.

Ionela Ciolan susţine că există state, în special Franţa, care consideră că statele europene „ar trebui să se axeze acum foarte mult pe preferinţa europeană, deci să cumpere masiv ce se produce în Europa, pentru că astfel se încurajează şi dezvoltarea pieţei de armament european şi se dezvoltă şi acest complex militaro-industrial european”. Pe de altă parte, sunt state care „văd beneficii şi în politica de a cumpăra în continuare produse şi sisteme militare de la americani în perioada următoare, pentru că acest lucru poate fi folosit ca un argument în negocierile cu americanii pentru a menţine administraţia Trump angajată în Europa şi pentru a menţine ajutorul american pentru statele europene, dar în special şi pentru Ucraina”.

Prin urmare, „în următoarea perioadă vom vedea concomitent ambele idei care vor fi dezvoltate la nivel european”, a conchis cercetătoarea.