Experti americani: Ce conflicte amenință SUA și lumea în 2025

Războaiele din Gaza și Ucraina, confruntările din Cisiordania și la granița dintre SUA și Mexic, precum și ostilitățile dintre Iran și Israel reprezintă cele mai serioase amenințări pentru interesele de securitate ale Statelor Unite în 2025, potrivit Council on Foreign Relations (CFR). Experți americani în politică externă au fost chestionați în legătură cu treizeci de conflicte globale care ar putea afecta cel mai semnificativ America și lumea în acest an.

Amenințări în creștere

Grupul de tip think tank Council on Foreign Relations, o organizație independentă și nonpartizană din Statele Unite, dedicată promovării înțelegerii problemelor de politică externă și relații internaționale, a prezentat lista anuală a amenințărilor globale la adresa securității și intereselor naționale ale Statelor Unite.

Potrivit comentatorilor americani, Donald Trump va reveni la Casa Albă pentru al doilea mandat într-un moment de mare pericol pentru Statele Unite. Nivelul conflictelor armate din întreaga lume a crescut constant în ultimii ani, ceea ce, la rândul său, a crescut riscul unei intervenții militare costisitoare a SUA. Acesta este cazul în special în Orientul Mijlociu, care continuă să fie devastat de violențe și confruntări în mai multe țări. Această violență are potențialul clar de a se intensifica și de a se răspândi, cred experții americani.

De asemenea, războiul din Ucraina, care, după unele estimări, a făcut deja un milion de victime, nu dă semne că va slăbi în intensitate, în ciuda promisiunilor noului lider de la Washington de a-i pune capăt cât mai curând.

Potrivit CFR, războiul dintre Kiev și Moscova ar putea escalada și el în moduri care amenință interesele vitale ale SUA și necesită o implicare mult mai profundă și mai costisitoare.

De partea cealaltă a globului, în regiunea Indo-Pacific, deși situația este relativ pașnică, există numeroase puncte fierbinți, în special în strâmtoarea Taiwan și în Marea Chinei de Sud, care ar putea degenera brusc într-un conflict, atrăgând rapid și Statele Unite.

Posibilitatea ca Statele Unite să se regăsească implicate simultan în războaie cu nu una, ci două mari puteri nucleare este, așadar, foarte reală. Cu alte cuvinte, riscurile în prezent nu pot fi subestimate, susțin analiștii de la Council on Foreign Relations.

Aceștia consideră că Administrația Trump, care își va prelua mandatul la 20 ianuarie, nu trebuie doar să fie clară în privința riscurilor unei lumi din ce în ce mai turbulente, ci și să elaboreze politici menite să reducă în mod deliberat pericolele ce se conturează. În mod contrar, ea ar putea fi copleșită de crize multiple simultane, cu consecințe catastrofale pentru Statele Unite.

Dar unde să se concentreze resursele limitate ale SUA, ca să nu mai vorbim de atenția restrânsă a factorilor de decizie ocupați? Pe lângă riscurile de conflict enumerate mai sus, există alte conflicte în desfășurare sau potențiale, în special în Africa, care, deși nu au aceeași importanță strategică, reprezintă imperative majore umanitare.

În plus, riscurile emergente mai aproape de teritoriul american, în emisfera vestică, nu pot fi ignorate, la fel cum nu pot fi ignorate nici amenințările interne la adresa stabilității politice a Statelor Unite.

Consultarea experților

Având în vedere această provocare, Center for Preventive Action (Centrul pentru Acțiune Preventivă – CPA) al Council on Foreign Relations a lansat, în urmă cu 17 ani, Preventive Priorities Survey sau Sondajul privind Prioritățile Preventive – PPS.

În fiecare an, PPS consultă sute de experți americani în politică externă pentru a evalua probabilitatea și potențialul impact asupra intereselor SUA a treizeci de situații neprevăzute cu potențial de conflict, considerate plauzibile în următoarele douăsprezece luni. Rezultatele sunt apoi colectate, iar contingențele sunt clasificate în trei niveluri de prioritate relativă pentru eventuale acțiuni preventive luate de oficialii de la Washington.

Council on Foreign Relations a precizat că PPS se concentrează în principal pe evaluarea unor contingențe politice și militare. Sondajul nu este conceput pentru a evalua riscurile generate de tendințe generale precum încălzirea globală, schimbările demografice sau evoluțiile tehnologice. Aceste tendințe, care ar putea declanșa cu ușurință conflicte violente într-un loc specific în următoarele douăsprezece luni, sunt prea dificil de estimat.

De asemenea, PPS nu încearcă să evalueze riscurile asociate cu evenimente precum cutremure, fenomene meteorologice severe, crize de sănătate publică sau moartea unui anumit lider. Deși astfel de evenimente pot declanșa instabilitate, probabilitatea lor pe un interval scurt de timp este inerent imprevizibilă.

În plus, PPS nu evaluează mai mult de treizeci de situații neprevăzute în fiecare an, deși multe altele ar putea fi incluse. Respondenții au totuși posibilitatea să menționeze preocupări suplimentare legate de conflicte, pe care le consideră demne de atenție. Aceste sugestii sunt incluse în lista intitulată “Alte preocupări notabile.”

În sfârșit, Council on Foreign Relations a notat că rezultatele reflectă opinia experților la momentul realizării sondajului, în noiembrie 2024. Lumea este dinamică, așa că evaluările riscurilor geopolitice trebuie actualizate regulat, lucru pe care CPA îl face prin intermediul programului interactiv “Global Conflict Tracker.”

Constatări

Sondajul din acest an al experților american a dus la câteva concluzii semnificative, a scris Council on Foreign Relations. Printre altele:

# Există un număr record de contingențe cu probabilitate și impact ridicat.
Pentru prima dată de la lansarea PPS în 2008, cinci contingențe au fost clasificate drept evenimente cu probabilitate și impact ridicat. Altfel spus, nivelul de anxietate al respondenților privind riscul de conflict violent în următoarele douăsprezece luni nu a fost niciodată mai mare.

Dintre cele treizeci de contingențe analizate, douăzeci și opt sunt considerate fie foarte probabile, fie moderat probabile să apară în următoarele douăsprezece luni. Optsprezece dintre acestea ar avea un impact ridicat sau moderat asupra intereselor SUA.

# Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu în 2025 reprezintă principala îngrijorare a respondenților.

Aceasta include continuarea războiului dintre Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas în Gaza, intensificarea ciocnirilor dintre forțele de securitate israeliene și palestinieni în Cisiordania, escaladarea ostilităților dintre Iran și Israel, luptele persistente între Israel și Hezbollah și prăbușirea statului în Liban.

FP a notat că, deși după sondajul din noiembrie, au existat semne de reducere a violenței în unele părți din Orientul Mijlociu, experiența trecută sugerează adoptarea unei atitudini prudente.

# Comportamentul agresiv al Rusiei și Chinei.
Al doilea cel mai mare motiv de îngrijorare este reprezentat de conflictele cauzate de agresivitatea Rusiei (față de Ucraina și alte părți din Europa de Est) și a Chinei (față de Taiwan și în Marea Chinei de Sud). În timp ce contingențele legate de Rusia sunt considerate foarte probabile în 2025, cele legate de China sunt evaluate ca fiind moderat probabile.

# Creșteri semnificative ale unor contingențe față de evaluarea de anul trecut.
Mai multe conflicte globale au cunoscut o exacerbare în 2024 și sunt percepute cu un risc ridicat în acest an. Acțiunile agresive ale guvernului de la Beijing în Marea Chinei de Sud (de la Nivelul II la Nivelul I), criza din Haiti (de la Nivelul III la Nivelul I), conflictele din Afganistan, Pakistan, Somalia, Sudan, precum și cel dintre India și Pakistan în Kashmir (toate de la Nivelul III la Nivelul II) au înregistrat creșteri importante.

# Reducerea riscurilor pentru unele conflicte.
Riscul provocărilor din partea Coreei de Nord a scăzut în opinia analiștilor de peste ocean (de la Nivelul I la Nivelul II).

De asemenea, deși riscul terorismului domestic și al violenței politice în SUA rămân o preocupare majoră, ele nu mai ocupă poziția predominantă din sondajul din 2024.

# Noi contingențe incluse în 2025.

Experții americani au inclus șase noi situații cu potențial de escaladare în clasamentul din acest an, trei dintre acestea fiind considerate a fi foarte probabile și moderat sau foarte puternice.

· Escaladarea conflictelor legate de coloniile israeliene și drepturile politice palestiniene în Cisiordania.

· Intensificarea conflictului Israel-Hezbollah și prăbușirea statului în Liban.

· Provocări rusești în țările din Europa de Est.

Alte contingențe noi includ violența teroristă reînnoită în Nigeria, criza guvernării din Bangladesh și tensiunile legate de ambițiile Etiopiei privind accesul la Marea Roșie.

# Eliminarea unor contingențe în clasamentul din 2025.
Șase dintre situațiile ce prezentau risc de escaladare în 2024 au fost eliminate din sondajul PPS din acest an. Instabilitatea politică din Egipt, Iran și Rusia a fost exclusă, reflectând o consolidare a puterii regimurilor autoritare.

De asemenea, disputa de la frontiera dintre China și India a fost eliminată după un acord bilateral de reducere a tensiunilor între cele două părți.

În mod similar, conflictul asupra enclavei disputate din Nagorno-Karabakh a fost abandonat pentru a reflecta încetarea focului între Armenia și Azerbaidjan din septembrie 2023. Iar conflictul intern din Sudanul de Sud a fost mutat pe lista “Alte preocupări remarcate” din cauza faptului că crizele din Bangladesh, Nigeria și Cornul Africii au fost considerate mai probabil să se adâncească în 2025.

# Unele contingențe au fost modificate.

Experții americani au modificat cinci situații de criză față de situația de anul trecut.

· Războiul Israel-Hamas se concentrează acum pe criza umanitară din Gaza și nu pe riscul extinderii conflictului.

· Riscul migrației necontrolate la granița sudică a SUA include acum tensiunile emergente dintre Statele Unite și Mexic.

· Contingența legată de Ucraina reflectă posibilitatea unui armistițiu favorabil Moscovei în 2025.

· Contingența privind Yemenul s-a schimbat pentru a include amenințările rebelilor Houthi asupra navigației în Marea Roșie.

· Tensiunile Kosovo-Serbia includ acum riscul conflictului în Balcanii de Vest.

# Alte preocupări de remarcat.

Oficiali guvernamentali și experții în politică externă au avut ocazia să sugereze alte crize potențiale care, în opinia lor, merită atenție. Următoarele situații suplimentare au fost propuse de mai mulți respondenți ai sondajului:

· Competiția violentă dintre organizațiile criminale din Ecuador, care adâncește criza de securitate publică.

O criză de conducere în Iran, care duce la instabilitate politică.
Reluarea luptelor între grupuri armate și conflicte intercomunitare în Sudanul de Sud, declanșate de amânarea alegerilor naționale, agravează criza umanitară și destabilizează în continuare guvernul central.
O luptă pentru putere între grupuri armate în Siria, agravată de intervenția străină și de activitatea teroristă, subminează guvernarea și înrăutățește criza refugiaților.
Reprimarea politică sporită și dificultățile economice din Venezuela conduc la instabilitate de regim și la o criză reînnoită a refugiaților.
Un atac terorist cu victime masive în Statele Unite sau împotriva unui aliat, direcționat sau inspirat de o organizație teroristă străină.

• Situații de criză de nivel I

Probabilitate ridicată; Impact ridicat

· Continuarea războiului dintre Israel și Hamas, inclusiv distrugerea suplimentară a infrastructurii civile, adâncește criza umanitară din Fâșia Gaza.

· Creșterea conflictelor între forțele de securitate israeliene și palestinieni în Cisiordania din cauza construcțiilor de așezări israeliene, a drepturilor politice palestiniene și a războiului din Gaza.

Câștiguri militare semnificative ale Rusiei în Ucraina, inclusiv distrugerea pe scară largă a infrastructurii critice ucrainene și scăderea asistenței externe către Kiev, duc la un acord de încetare a focului favorabil Moscovei.
Escaladarea conflictului dintre Iran și Israel, inclusiv atacuri asupra infrastructurii energetice și nucleare, provoacă instabilitate generalizată în Orientul Mijlociu și o implicare mai profundă a SUA.
Desfășurarea forțelor de securitate americane la granița cu Mexicul declanșează o criză umanitară în rândul imigranților din regiunea de frontieră și sporește tensiunile cu guvernul de la Ciudad de Mexico.

Probabilitate ridicată; Impact moderat

Eforturile internaționale de stabilizare în Haiti pentru a controla violența criminală eșuează, agravând criza umanitară și accelerând prăbușirea statului.
Prăbușirea accelerată a statului în Liban și continuarea luptelor între Hezbollah și Israel agravează conflictul sectar și strămutarea civililor.
Provocările militare și operațiunile de influență rusești crescute în Europa de Est (în special în Georgia și Moldova) alimentează nemulțumiri populare și instabilitate politică regională.

Probabilitate moderată; Impact ridicat

Presiuni militare și economice intensificate de China asupra Taiwanului precipită o criză severă în strâmtoare, implicând SUA și alte țări din regiune.
Un atac cibernetic extrem de disruptiv asupra infrastructurii critice din SUA de către un actor statal sau nonstatal.
Acțiuni agresive ale regimului de la Beijing în Marea Chinei de Sud, în special împotriva Filipinelor, duc la o confruntare armată implicând China, SUA și aliații americanilor.
Creșterea diviziunilor politice în SUA, determinată de realegerea lui Donald Trump, duce la acte de terorism intern și violență politică.

• Situații de criză de nivel II

Probabilitate ridicată; Impact scăzut

Războiul civil continuu și violențele etnice în creștere din Sudan intensifică criza umanitară și instabilitatea politică regională.
Conflictul continuu dintre forțele guvernamentale și teroriștii al-Shabaab din Somalia agravează condițiile umanitare.
Acțiunile represive ale talibanilor, dificultățile economice și ciocnirile implicând grupuri armate în Afganistan duc la agravarea condițiilor umanitare și la valuri suplimentare de refugiați.

Probabilitate moderată; Impact moderat

Creșterea atacurilor rebelilor Houthi asupra transportului maritim în Marea Roșie și Golful Aden declanșează o implicare militară intensificată din partea Statelor Unite, a Regatului Unit și a altor puteri străine.
Creșterea activității militante și a nemulțumirilor populare în Pakistan duce la instabilitate politică tot mai mare și la escaladarea ciocnirilor cu talibanii din Afganistan.
Escaladarea violenței între forțele de securitate turce și diverse grupuri armate kurde din Turcia, Irak și Siria.
Activitățile militante și represiunea din Kashmirul administrat de India provoacă tensiuni reînnoite între India și Pakistan și încălcarea angajamentelor de încetare a focului.

Probabilitate scăzută; Impact ridicat

Testele cu rachete și provocările la graniță ale Coreei de Nord declanșează o confruntare armată în Peninsula Coreeană, implicând Statele Unite și alte puteri regionale.
Situații de criză de nivel III

Probabilitate moderată; Impact scăzut

Intensificarea conflictelor violente și guvernarea slabă în Sahel (în special în Burkina Faso, Mali și Niger) agravează instabilitatea regională și insecuritatea umană.
Violența teroristă resurgentă și slăbiciunea statului în nord-estul Nigeriei cresc instabilitatea politică la nivel național.
Conflictul etnic și politic prelungit în estul Republicii Democrate Congo având la bază controlul teritoriului și resurselor naturale agravează condițiile umanitare și tensiunile regionale.
O criză de guvernare tot mai profundă în Bangladesh duce la dezordine civilă și violență politică.
Conflictul continuu între grupuri armate nonstatale și junta conducătoare din Myanmar provoacă noi strămutări și intensifică tensiunile regionale.
Conflictele reînnoite în provincia Cabo Delgado și creșterea violenței politice în Mozambic duc la creșterea numărului de victime civile.
Conflictul civil răspândit în Etiopia destabilizează guvernul central și agravează criza umanitară.
Intensificarea conflictelor armate în cadrul și între coalițiile aflate în război în Libia crește numărul victimelor civile și al persoanelor strămutate.
Tensiunile politice legate de eforturile Etiopiei de a obține acces la Marea Roșie, agravate de competiția regională pentru resurse, declanșează o confruntare armată între Etiopia și statele vecine.

Probabilitate scăzută; Impact moderat

Creșterea violenței etnice și politice în Balcanii de Vest (în special între Kosovo și Serbia) declanșează o confruntare armată, necesitând intervenție străină.

Surse: Council on Foreign Relations