Experţi americani despre summit-ul NATO: Trump va avea de ales între Alianţă şi Rusia

Trump a încercat de mult timp să demonstreze că sunt posibile relații bune cu Rusia și el ar putea să depună mult mai multe eforturi pentru obţinerea unui rezultat pozitiv la întâlnirea cu Putin decât pentru menținerea puternică și unită a NATO, susţin experţi americani consultaţi de G4Media.ro în legătură cu summit-ul Alianţei Nord-Atlantice desfăşurat în perioada 11-12 iulie la Bruxells.

Într-un material ce va fi publicat marţi de Chicago Tribune, şi pe care au avut amabilitatea să-l ofere şi G4Media.ro, fostul ambasador american la NATO în timpul preşedintelui Barack Obama, Ivo H. Daalder, şi James M. Lindsay, vicepreşedinte senior în cadrul Council on Foreign Relations, afirmă că „Trump poate merge la Helsinki ca lider al unui NATO puternic, unit și să-l confrunte pe liderul rus de pe o poziție de forță. Dar dacă, atunci când va pleca din Bruxelles, va lăsa în urmă un NATO profund divizat, el va opera dintr-o poziție mult mai slabă.” De aceea, cred doi experţi, „tot ceea ce trebuie să facă Trump este să aleagă” între cele două opţiuni. Summit-ul Trump-Putin va avea loc pe 16 iulie, la Helsinki.

Ambasadorul Ivo Daalder şi James Lindsay afirmă că toate condiţiile sunt create pentru ca reuniunea NATO din capitala Belgiei să fie perfectă: „cheltuielile pentru apărare sunt în creștere, menținerea puterii militare în scopul descurajării atacurilor în Europa de Est este solidă și o alianță unită va stabili un ton ferm pentru întâlnirea lui Trump cu Vladimir Putin.” Cu toate acestea, „se pare că președintele Trump nu este interesat să câștige,” ci mai degrabă „să încerce să îmbunătățească relațiile cu Rusia, chiar în detrimentul NATO.”

Experţii se referă la faptul că, după mulţi ani şi după criticile constante ale lui Trump – care s-a plâns că Germania și alți aliați „datorează sume mari de bani” – cheltuielile pentru apărare ale statelor membre NATO au crescut cu 87 de miliarde de dolari începând cu 2014, când liderii NATO s-au angajat pentru prima dată să cheltuie două procente din PIB. Până în 2024, cel puțin 18 aliați vor fi îndeplinit acest obiectiv, la aceasta adăugându-se creşterea constantă a investiţiilor în echipamente militare.

În plus, aşa cum notează autorii, NATO a consolidat apărarea și factorii de descurajare militară în țările cele mai apropiate de Rusia, iar forțele europene și americane sunt acum amplasate pe teritoriul celor trei state baltice și al Poloniei. Toate acestea sunt paşi majori meniţi „să consolideze apărarea, unitatea și hotărârea NATO,” iar Trump „ar putea să-şi asume meritele pentru aceste îmbunătățiri, care reflectă determinarea aliaților de a-și demonstra angajamentul continuu de a-și îndeplini obligaţiile pentru apărarea colectivă.” În plus, un summit NATO încununat de succes va întări poziţia lui Trump când se va întâlni cu Putin câteva zile mai târziu – arătând clar că NATO își va apăra interesele și va continua să se opună eforturilor rusești de a diviza alianța.

Cu toate acestea, Daalder şi Lindsay cred că Trump „nu pare interesat să îmbrățișeze aceste succese.” În acest context, ei se referă la scrisorile pe care liderul de la Casa Albă le-a trimis omologilor săi din NATO, la declaraţia sa că „NATO este la fel de rea ca NAFTA” şi la sugestia că ar putea retrage trupele americane din Germania.

În opinia experţilor, Trump „a pus accentul pe cheltuielile de apărare, nu pe modul în care aliații și-au demonstrat pentru o lungă perioadă angajamentul de a răspunde acestor provocări comune – de la trimiterea de trupe în Afganistan la consolidarea luptei împotriva ISIS şi întărirea factorilor militari de descurajare în zona baltică.”

„Trump nu a dovedit încă în mod clar că percepe valoarea NATO dincolo de împărțirea obligaţiilor,” cred cei doi, convinşi că „o dezbatere privind împărțirea acestor obligaţii va fi extrem de controversată în cadrul NATO. Aliații sunt dispuși să cheltuiască mai mult, dar ei văd valoarea NATO mai presus de toate în angajamentul puternic pe care toți, în special Statele Unite, îl fac pentru apărarea comună. Orice punere sub semnul întrebării a acestui angajament, așa cum s-a întâmplat la ultima întâlnire a liderilor NATO, ar diviza Alianța.”

Trump a încercat de mult timp să demonstreze că sunt posibile relații bune cu Rusia și el ar putea să depună mult mai multe eforturi pentru obţinerea unui rezultat pozitiv la întâlnirea cu Putin decât pentru menținerea puternică și unită a NATO, e opinia celor doi experţi, care consideră că „aceasta ar fi o greșeală gravă. Un NATO divizat este ceea ce Moscova a căutat de multă vreme – atât în timpul Războiului Rece, cât și după aceea,” aceasta fiind o parte esențială a strategiei lui Putin de peste un deceniu.

Concluzia autorilor este aceea că „Trump poate merge la Helsinki ca lider al unui NATO puternic, unit și să-l confrunte pe liderul rus de pe o poziție de forță. Dar dacă, atunci când va pleca din Bruxelles, va lăsa în urmă un NATO profund divizat, el va opera dintr-o poziție mult mai slabă.” Tot ceea ce va trebui să facă acum preşedintele american este să aleagă.

Fişe biografice: Ivo Daalder este fost ambasador al Statelor Unite la NATO (mai 2009 – septembrie 2013), fost membru al Consiliului de Securitate Naţională al SUA în timpul Administraţiei lui Bill Clinton și președintele actual al Chicago Council on Global Affairs. James Lindsay este vicepreședinte senior în cadrul Council on Foreign Relations. Cei doi sunt co-autori ai cărţii: The Empty Throne: America’s Abdication of Global Leadership, ce va fi publicată în octombrie 2018.

Foto: Donald Trump / The White House