Experți estimează că Rusia ar investi în influențarea alegerilor din Republica Moldova echivalentul a circa un procent din PIB-ul acestei țări

Experții estimează că, anul acesta, Rusia investește în influențarea alegerilor de la Chișinău echivalentul a circa un procent din PIB-ul Republicii Moldova, adică aproximativ 150 de milioane de euro, iar propaganda rusă, prezentă și în România, are menirea să slăbească încrederea în UE și NATO, precum și să afecteze ajutorul pentru Ucraina. Experți de la Chișinău și București au prezentat principalele narațiuni ale propagandei ruse, în cadrul unei conferințe organizate la București de Asociația Expert Forum, transmite Radio Chișinău, citat de Rador.

În raportul realizat de experții Watchdog, în perioada aprilie-august 2024, au fost identificate peste 1.540 de narațiuni pe Telegram, cu scop manipulator privind procesele electorale din această toamnă din Republica Moldova, dintre care peste 300 având ca țintă discreditarea referendumului.

Directorul Comunității, Valeriu Pașa, a evidențiat și estimat natura, miza și mărimea investițiilor pe care Rusia le face cu scopul de a deturna guvernarea pro-europeană în Republica Moldova. Acestea pot fi comparate cu costurile unui raid de rachete și drone, de circa 2.2 miliarde de euro, în Ucraina.

„Acum o săptămână jumătate a fost un atac asupra Ucrainei cu rachete balistice, super sonice, drone… Estimarea costurilor – 2,2 miliarde de dolari, pentru un raid de o zi. Pe fonul acesta să cheltui 100 de milioane, iar 150 de milioane de euro pentru influențarea alegerilor din Republica Moldova. Și Putin nu a obținut nimic, nu a ocupat un kilometru în plus din teritoriul ucrainean, prin acest raid, care l-a costat miliarde. Pe acest fundal, să bagi câteva sute de milioane, cu speranța că poți să preiei controlul puterii într-o țară aparte, chiar dacă mai mică, cum este Republica Moldova, din spatele Ucrainei – pentru Putin este extrem de fezabil.

În logica cheltuielilor de război, aceștia nu sunt bani mari. Cu asta trebuie să luptăm cumva. Ce pot să spun este că dinamica pe care o vedem în sondaje ne face destul de optimiști, în pofida acestor bani inimaginabili, care se toarnă, în amestec ilegal, în treburile noastre interne, în toată această propagandă. Evident că noi nu avem resursele lor, toți împreună nu avem nici zece la sută din ce chetuie ei. Mă refer și la bugetele presei independente. Estimarea mea este că, anul acesta, Federația Rusă investește circa un procent din PIB-ul Republicii Moldova în alegerile noastre, să le influențeze. E la fel cum ar fi să bage cineva 3,5 miliarde de euro în alegerile din România, pentru că asta reprezenta un procent din PIB-ul României”, a spus Valeriu Pașa.

Cele mai frecvente narațiuni ale propagandei ruse împotriva referendumului pro-european în Republica Moldova induc cetățenilor ideea că plebiscitul s-ar organiza cu încălcarea normelor legale și democratice, că alegerile prezidențiale ar fi fraudate și că scrutinul este periculos în vremurile pe care le trăim, a explicat autoarea raportului realizat de Watchdog, Rodica Pîrgaru.

Și în România, unde tik-tok, cu aproape 9 milioane de utilizatori, ajunge să devanseze rețeaua Facebook, narațiunile propagandei ruse îndreptate împotriva UE și NATO, urmăresc de fapt colateral, scăderea susținerii pentru Ucraina, spune Mădălina Voinea, de la Expert Forum.

Principalele trei narațiuni ale propagandei ruse în România sunt că războiul de agresiune al Rusiei ar fi fost generat de expansiunea NATO, iar Uniunea Europeană este o dictatură similară celei comuniste.

Și directorul Expert Forum, Sorin Ioniță, a subliniat importanța „umplerii golului informațional” în vederea creării unei societăți reziliente la propagandă.

Acțiuni coordonate în vederea adoptării unor măsuri de reglementare a conținutului informațional pe rețelele sociale, la nivel european, campanii la nivel național de predare a unei istorii alternative în școli, raportată la realitățile de azi, prin explicarea rolului NATO, UE și a relațiilor cu Federația Rusă, sunt câteva dintre recomandărilor expiraților din România în lupta cu dezinformarea și propaganda rusă.

Dezinformarea și propaganda, folosită ca armă politică, evidențiază nevoia schimbării de paradigmă. Dacă, anterior, procesele electorale erau puse pe seama partidelor politice, în prezent, societății civile îi trebuie atribuit rolul de monitorizare a integrității electorale, mai subliniază experții.

Sursa: RADIO CHIȘINĂU / Rador Radio România