Experții fac apel la un sistem global de supraveghere genomică pentru a preveni următoarea pandemie

Supravegherea genomică în timp real, care utilizează secvențierea pentru a analiza materialul genetic al agenților patogeni, ar putea preveni următoarea pandemie, potrivit unui nou studiu, relatează Euronews.

Supravegherea genomică în timp real ar putea fi utilizată pentru a detecta rapid noile boli și superbacteriile și pentru a preveni viitoarele epidemii, susțin experții într-un nou raport.

Supravegherea genomică este o modalitate de a urmări agenții patogeni prin examinarea informațiilor conținute în materialul genetic găsit într-un organism sau virus.

Prin secvențierea acestui material genetic, oamenii de știință pot vedea caracteristicile sale unice și pot folosi informațiile pentru a urmări răspândirea unui virus, modul în care acesta se schimbă și pentru a dezvolta tratamente și politici de sănătate publică mai bune.

„Lucrarea reprezintă o analiză multidisciplinară de ultimă oră a utilizării tehnologiei de secvențiere a genomului întreg ca instrument de supraveghere și monitorizare a bolilor în domeniul sănătății publice, în special a celor cu potențial epidemic sau pandemic”, a declarat pentru Euronews Health Marc Struelens, profesor la Université libre de Bruxelles și fost microbiolog-șef la Centrul european pentru prevenirea și controlul bolilor (ECDC).

„Un focar local astăzi poate deveni mâine următoarea criză pandemică mondială”, a adăugat Struelens, care a fost autorul principal al studiului.

Supravegherea genomică a devenit un instrument utilizat pe scară largă în timpul pandemiei COVID-19 pentru a ajuta oamenii de știință să monitorizeze modul în care virusul a evoluat cu noi variante. Struelens compară virusul cu o „țintă în mișcare”.

În noul studiu publicat în revista Frontiers in Science, autorii, un colectiv de experți din cadrul Societății Europene de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase, solicită accesul universal la supravegherea în timp real ca un instrument util pentru a preveni următoarea pandemie.

Abordarea „O singură sănătate”

Având în vedere că sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului sunt legate între ele, colaborarea între aceste domenii este, de asemenea, necesară pentru a aborda în mod eficient problemele de sănătate, susțin experții.

De exemplu, având în vedere că mai multe boli infecțioase se pot răspândi de la animale la oameni, monitorizarea acestora poate preveni viitoarele epidemii. Experții estimează că 60% dintre bolile infecțioase umane sunt zoonotice.

„Trebuie să folosim secvențierea întregului genom pentru supravegherea intersectorială, deoarece multe dintre bolile infecțioase umane sunt cauzate de agenți patogeni zoonotici, agenți patogeni exotici, microorganisme, virusuri, bacterii, ciuperci care se dezvoltă în mod natural la alte specii decât oamenii, dar care pot sări de la o specie la alta”, a declarat Struelens.

Abordarea „O singură sănătate”, promovată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și de alte organizații ale ONU, subliniază faptul că bunăstarea tuturor ființelor vii este interconectată.

„Chiar și din perspectiva egoistă a speciei umane, trebuie să știm cum interacționăm cu celelalte, cu ecosistemele și cu ființele vii, deoarece microbii pur și simplu călătoresc prin lume, prin specii și ecosisteme”, a adăugat Struelens.

Combaterea rezistenței microbiene

Cercetătorii spun că supravegherea genomică în timp real i-ar putea ajuta să abordeze și rezistența antimicrobiană (AMR).

Deși agenții patogeni s-au adaptat și s-au schimbat întotdeauna în timp, viteza cu care superbacteriile nu mai răspund la medicamente devine din ce în ce mai îngrijorătoare.

S-a estimat că RAM (rezistența antimicrobiană) a fost cauza directă a 1,27 milioane de decese la nivel mondial în 2019, potrivit OMS, „utilizarea greșită și excesivă a antimicrobienelor la oameni, animale și plante” fiind principalul motor al acestui fenomen.

„Secvențierea întregului genom poate ajuta la detectarea apariției acestor microorganisme rezistente la mai multe medicamente – care pot fi foarte greu de tratat – chiar înainte ca acestea să provoace boli”, a declarat Struelens.

„Avem nevoie de un domeniu de aplicare mai larg, de eșantionarea acestor bacterii și de secvențierea potențialelor lor mecanisme de rezistență pentru a avea, cu adevărat, o imagine de ansamblu actualizată și pentru a fi alertați înainte ca lucrurile să scape de sub control”, a adăugat el.

Învățarea lecțiilor din pandemia Covid-19

În efortul de a consolida răspunsul și supravegherea bolilor, OMS a lansat recent și o rețea paneuropeană de control al bolilor (NDC) în colaborare cu Agenția de securitate sanitară din Regatul Unit.

„Europa și întreaga lume nu au fost pregătite pentru COVID-19, în ciuda avertismentelor repetate ale oamenilor de știință care au avertizat că o pandemie globală va lovi mai devreme sau mai târziu”, a declarat Dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

„Următoarea pandemie sau urgență de sănătate globală ar putea fi și mai gravă, așa că trebuie să ne pregătim acum”, a adăugat el, subliniind necesitatea unei abordări globale și colaborative cu standarde comune.

Rețeaua ar trebui să fie mai incluzivă decât rețelele anterioare de control al bolilor, încorporând atât țări din UE, cât și din afara UE, a precizat organizația.

La momentul lansării, 17 țări și 10 organisme de sănătate publică făceau parte din rețea.

Raportul Frontiers of Science adaugă că armonizarea metodelor la nivel internațional și coordonarea schimbului de date în timp util la nivel mondial sunt esențiale pentru a aborda „amenințările transfrontaliere cauzate de bolile infecțioase și de RAM”.