Explicația tensiunilor dintre SUA și UE: oligarhi americani în frunte cu Elon Musk caută să submineze instituțiile europene pentru că nu vor să fie reglementați. Anne Applebaum: ”Problema Elon Musk a Europei”

”În prezent, un grup de oligarhi americani dorește să submineze instituțiile europene, deoarece nu vor să fie reglementați, și ar putea avea de partea lor președintele american Donald Trump”, a scris jurnalista americană Anne Applebaum într-o analiză publicată de The Atlantic.

Applebaum este una dintre marile voci ale presei internaționale, o voce critică la adresa regimurilor autoritare și a influenței ruse în politica globală.

Analiza ei pleacă de la constatarea că există o singură instituție la nivel global suficient de puternică pentru a redacta și aplica legi care ar putea determina companiile de tehnologie să își schimbe politicile: UE.

”În parte din acest motiv, Uniunea Europeană ar putea deveni în curând una dintre cele mai importante ținte ale administrației Trump. Teoretic, Legea UE privind serviciile digitale (DSA Act – n.red), care a intrat în vigoare anul trecut, poate fi utilizată pentru a reglementa, amenda și, în circumstanțe extreme, interzice companiile de internet ale căror practici intră în conflict cu legislația europeană”, a scris Applebaum, care a explicat miza unui eventual război comercial cu care președintele Trump a amenințat în mod repetat UE.

Ea a mai scris că în noiembrie 2024, Comisia Europeană a amendat Meta cu peste 800 de milioane de dolari pentru practici comerciale neloiale. ”Dar pentru cât timp va mai avea UE această autoritate? În toamnă, J. D. Vance a lansat o amenințare extraordinar de lipsită de subtilitate, o amenințare care este frecvent repetată în Europa. „Dacă NATO dorește ca noi să continuăm să îi sprijinim și NATO dorește ca noi să continuăm să fim un bun participant la această alianță militară”, i-a spus Vance unui intervievator, ”de ce nu respectați valorile americane și libertatea de exprimare?” Mark Zuckerberg, reluând utilizarea greșită de către Vance a expresiei „libertate de exprimare” pentru a însemna „libertatea de a ascunde publicului practicile companiei”, a spus-o și mai crud. Într-o conversație cu Joe Rogan în ianuarie, Zuckerberg a declarat că se simte „optimist” că președintele Donald Trump va interveni pentru a împiedica UE să își aplice propriile legi antitrust: „Cred că vrea doar ca America să câștige”.

”Până de curând, Rusia era cel mai important stat care încerca să submineze instituțiile europene. Vladimir Putin disprețuiește de mult timp UE pentru că limitează capacitatea companiilor rusești de a intimida și mitui liderii politici și companiile europene și pentru că UE este mai mare și mai puternică decât Rusia, în timp ce țările europene pe cont propriu nu sunt. Acum, un grup de oligarhi americani dorește, de asemenea, să submineze instituțiile europene, deoarece nu doresc să fie reglementați – și este posibil ca președintele american să fie de partea lor. Destul de curând, Uniunea Europeană, alături de Marea Britanie și de alte democrații din întreaga lume, s-ar putea trezi că trebuie să aleagă între alianța cu Statele Unite și capacitatea lor de a-și organiza propriile alegeri și de a-și selecta propriii lideri fără presiunea unei manipulări externe agresive. În mod ironic, țări precum Brazilia, care nu au aceleași legături militare, economice și culturale profunde cu Statele Unite, ar putea găsi mai ușor decât europenii să mențină suveranitatea sistemelor lor politice și transparența ecosistemelor lor de informații”, a adăugat ea.

Când ar putea fi declanșat un conflict comercial?

”Un punct critic este iminent, atunci când Comisia Europeană va încheia în cele din urmă o investigație în legătură cu X. Doi consilieri ai Comisiei Europene au declarat sub anonimat că Comisia are puterea de a proteja suveranitatea Europei și de a forța platformele să fie mai transparente. „Comisia ar trebui să analizeze setul de legi și norme pe care le are la dispoziție și să vadă cum pot fi aplicate”, mi-a spus unul dintre ei, ”amintindu-și întotdeauna că nu este vorba despre luarea de măsuri împotriva vocii unei persoane. Comisia spune că vocea tuturor ar trebui să fie egală.”

Jurnalista americană a explicat și miza pentru democrațiile europene:

”Dar pentru cât timp mai pot democrațiile să urmărească aceste obiective? Trăim într-o lume în care algoritmii controlați de oligarhii americani și chinezi aleg mesajele și imaginile văzute de milioane de oameni; în care banii pot circula prin conturi bancare secrete cu ajutorul schemelor criptografice; și în care acești bani negri pot stimula apoi conturile anonime de social-media cu scopul de a modela opinia publică. Într-o astfel de lume, cum pot fi aplicate normele electorale? Dacă sunteți Albania, sau chiar Regatul Unit, mai puteți stabili parametrii dezbaterii publice? Sau ești acum obligat să fii și Las Vegas?

Deși este ușor să ne lăsăm distrași de poreclele din curtea școlii și de acuzațiile iresponsabile de pedofilie pe care le lansează Elon Musk, acestea sunt adevăratele întrebări puse de utilizarea deschisă și agresivă a X pentru a răspândi informații false și a promova politicieni extremiști și antieuropeni în Regatul Unit, Germania și în alte părți.

Integritatea alegerilor – și posibilitatea unei dezbateri nealterate de dezinformarea injectată din străinătate – este în egală măsură contestată de TikTok, platforma chineză, și de Meta a lui Mark Zuckerberg, ale cărei filiale includ Facebook, Instagram, WhatsApp și Threads”.

Context

Jurnalistă, istoric și scriitoare americană, specializată în istoria Europei de Est, totalitarism și politica actuală. A studiat la Yale și la London School of Economics, iar cariera sa jurnalistică a inclus colaborări cu publicații prestigioase precum The Washington Post, The Atlantic și The Economist. A devenit cunoscută mai ales pentru cărțile sale despre regimurile comuniste, dintre care Gulag: A History a câștigat Premiul Pulitzer în 2004.

Pe lângă activitatea sa academică și jurnalistică, Applebaum este implicată activ în dezbateri despre democrație și populism, fiind o susținătoare fermă a statului de drept. Cărțile sale, precum Iron Curtain: The Crushing of Eastern Europe 1944-1956 și Twilight of Democracy: The Seductive Lure of Authoritarianism (apărute la Editura Litera) analizează mecanismele prin care regimurile autoritare revin în actualitate și avertizează asupra pericolelor pentru democrațiile moderne.