Expoziția de pictură “Victor Brauner între oniric și ocult” de la Muzeul Național de Artă (MNAR) este marcată de o controversă legată de originea evreiască a autorului

Deschisă pe 1 decembrie de Ziua Națională a României “expoziția subliniază caracterul original, cu surse autohtone, al creației lui Victor Brauner precum și contribuția lui la mișcarea suprarealistă de la a cărei lansare se împlinesc în anul 2024 o sută de ani.” după cum se poate citi pe pagina de internet a MNAR.

“De asemenea, organizarea sa la Muzeul Național de Artă al României, aflat în inima Capitalei, este un omagiu adus artistului care, la București, în perioada interbelică, a fost unul dintre cei mai de seamă protagoniști ai mișcării de avangardă din România.

Expoziția prezintă, prin intermediul a peste 100 de exponate, sursele inițiale ale creației artistului, provenite din spiritualitatea populară și din sensibilitatea sa pentru ocult și practicile ezoterice, precum și evoluția mijloacelor sale artistice spre o estetică suprarealistă care, prin Victor Brauner, a cunoscut noi dimensiuni de manifestare pe coordonatele oniric și ocult.” se mai spune în prezentarea expoziției.

Dar această prezentare a stârnit nedumerirea directorului Institutului Național de Studiere a Holocaustului din România “Elie Wiesel”, Alexandru Florian.

“Pentru a evita orice speculații, menționez de la început că nu am văzut expoziția ‘Victor Brauner. Între oniric și ocult’, deschisă la MNAR pe 01.12.2023. Gândurile care urmează mi-au fost stimulate de afiș și textul de promovare al expoziției (https://mnar.ro/). Am fost puțin mirat că afișul reproduce același tablou pe care MNAR și Institutul ‘Elie Wiesel’, în 2010, l-au folosit pe afișul de promovare a expoziției ‘Destine la răscruce. Artiști evrei în perioada Holocaustului”, a declarat pentru G4Media Alexandru Florian.

“Dar, mi-am spus că s-au întâlnit gusturile și există un consens despre o operă de artă. Pe afiș actual, după titlul evenimentului, se poate citi: Mai mult decât o expoziție, un experiment. Foarte bună subliniere, viața întreagă a pictorului a fost un experiment artistic, social și politic. Drept pentru care am citit textul de prezentare și promovare despre Victor Brauner. Aici stupoare: nu exagerez dacă afirm că este un text care evită momente social-politice importante, care au marcat creația artistului. Prin aceste omisiuni textul apare ca superficial”, adaugă Alexandru Florian.

“Mi-am amintit de texte din perioada comunistă când etnicitatea sau anumite perioade și evenimente istorice erau băgate sub preș. Dar ele în fapt erau explicative. Acum și aici voi aminti numai două lacune: Familia Brauner, o familie evreiască din Piatra Neamț, pleacă la Hamburg în 1907, anul renumitei răscoale țărănești și care a declanșat o puternică campanie de antisemitism. Se întorc în 1910 și abia apoi, 1912-1914, se vor afla la Viena. Despre al II Război Mondial aflăm că l-a traversat cu mari dificultăți!” mai spune directorul Institutului Wiesel.

“Nu, stimată echipă curatorială! Războiul l-a traversat în chinurile și sub presiunea Holocaustului, a evreului bolnav și fără acte și care a trebuit să trăiască ascuns pentru a nu ajunge la Auschwitz. El pleacă din Parisul ocupat de germani în Franța „liberă” a lui Petain pentru ca, în cele din urmă, să se ascundă în munții Alpi. Perioadă în care este preocupat de ezoterism… Dar poate era mai simplu și în spiritul colegialității și al exactității aspectelor de viață care l-au construit pe artist, să preluați și să completați textul fostei muzeografe a MNAR, Monica Enache, din catalogul expoziției MNAR, „Destine la răscruce”, București 2010”, a mai spus Florian.

“E o mare deosebire între experiment și experiență. Apoi să judeci o expoziție fără să o vezi este un fapt de genul no comment” s-a limitat să comenteze în replică pentru G4Media curatorul expoziției, Călin-Alexiu Stegerean.

Victor Brauner, pictor și sculptor suprarealist, s-a născut la Piatra Neamț la 15 iunie 1903 și a decedat la Paris la 12 iunie 1966.