Extrema dreaptă din estul Germaniei triumfătoare în alegerile din landul Turingia și pe locul doi în Saxonia. Extrema stângă înregistrează și ea rezultate bune

Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) s-a situat pe primul loc în Turingia (capitala Erfurt) cu aproape 33% din voturi, obținând 31 din cele 88 de mandate în Landtag, parlamentul regional, devansând Uniunea Creștin Democrată (CDU) care a obținut 23,6% și 23 de mandate. În Saxonia (capitala Dresda), CDU s-a clasat pe primul loc cu 31,9% obținând 41 de mandate din cele 120 în Landtag, cu puțin înaintea AfD, care a obținut aici 30,6% din voturi și 40 de mandate.

În ambele landuri, noul partid al extremei stângi, Bundnis Sahra Wagenknecht (BSW), a obținut rezultate foarte bune: 15,6% și 15 mandate în Turingia, 11,8% și 15 mandate în Saxonia. Linke (Stânga), urmașul fostului partid comunist din Germania de est, a pierdut masiv din voturi, obținând 4,5% în Saxonia (6 mandate) și 13% (12 mandate) în Turingia, acolo unde liderul său Bodo Ramelow conducea coaliția la guvernare de 10 ani.

Dar principalii perdanți ai scrutinului din cele două landuri germane sunt cele trei partide ale coaliției “Semafor” (Roșu – Galben – Verde), Partidul Social Democrat (SPD), Partidul Liber Democrat (FDP) și Verzii, aflată la putere la nivel federal, care au obținut împreună doar 14% în Saxonia și 12% în Turingia, cu FDP ratând intrarea în ambele landtag-uri, la fel ca Verzii în Turingia.

Rezultatul din Turingia reprezintă un triumf pentru liderul AfD din acest land, carismaticul Björn Höcke, pe care mulți îl consideră ca fiind liderul de facto al partidului, care are oficial în frunte un cuplu de co-lideri din vestul Germaniei, Alice Weidel și Tino Chruppala, ambii lipsiți total de carismă.

Höcke, care are două condamnări pentru folosirea în public de slogane naziste, interzise conform legislației germane, a declarat că AfD are un mandat clar de a guverna în Turingia, deși a obținut doar ceva mai mult de o treime din mandate. CDU a declarat că nu va intra într-o coaliție cu AfD, deși liderul Creștin Democrat Friederich Merz și-a înăsprit în ultima vreme discursul la adresa imigrației pentru a concura cu atacurile continue ale AfD la adresa guvernului de la Berlin.

Este foarte clar că atacul terorist de la Solingen din vestul Germaniei de luna trecută, în care un imigrant din Siria a înjunghiat mortal trei persoane a picat la țanc pentru AfD, iar Merz, care este considerat cancelar în așteptare în perspectiva alegerile federale din septembrie 2025 este sub presiune din partea aripii de dreapta din partidul său de a ajunge la o formă de înțelegere cu AfD.

De notat faptul că atât în Turingia cât și în Saxonia procentajul cetățenilor străini se situează sub 9%, mult sub procentajele din marile landuri din vest – 18% în Renania de Nord Westphalia și Bavaria, nemaivorbind de Berlin unde aproape unul din trei locuitori este străin, potrivit datelor oficiale ale Registrului Central al Cetățenilor Străini.

Rezultatele din Turingia și Saxonia sunt specifice estului Germaniei, partea mai săracă a țării, care după 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului și 33 de ani de la reunificare prezintă în continuare un comportament diferit al electoratului față de vestul țării.

Este foarte clar că perioada de 56 de ani de totalitarism, 12 ani (1933 – 1945) de nazism și 44 de ani (1945 – 1989) de comunism a lăsat aici urme profunde și absența asumării trecutului nazist ca în vest are efecte concrete în opțiunile electorale. Interesant este faptul că la alegerile pentru Landtag-ul din Turingia din 1932, ultimul scrutin democratic înainte de reunificarea din 1990, partidul nazist (NSDAP) al lui Hitler s-a clasat pe primul loc cu 42% și 26 de mandate din 61, fiind urmat de SPD cu 24% și 15 mandate și Partidul Comunist (KPD) cu 16% și 10 mandate. Și atunci, extrema dreaptă și extrema stângă, care militau deschis pentru distrugerea democrației în Germania, au obținut împreună majoritatea absolută în Turingia.

AfD nu este urmaș al NSDAP, dar folosește teme din ideologia nazistă, mai ales în estul Germaniei, iar BSW și Linke își au originea în KPD. BSW, fondat de Sahra Wagenknecht, o militantă care a aderat la fostul partid comunist din Germania de est (SED) chiar la spartul târgului în 1989, are o poziție dogmatică marxist-leninistă în chestiuni economice, în schimb are o poziție anti-imigrație foarte similară AfD-ului și cu aceasta a furat peste jumătate din electoratul Linke, un partid tradițional de stânga. La nivel național AfD are intenții de vot de 16 – 19%, în timp ce BSW a ajuns la 9%. De notat că AfD are un discurs mult mai nuanțat în vest unde atitudinea față de trecutul nazist este mult mai critică decât în est.

Pe 22 septembrie vor urma alegerile din cel de-al treilea lande est-german în această toamnă – Brandenburg (capitala Potsdam) și sondajele indică aceeași creștere a AfD și BSW. Împreună, Saxonia, Turingia și Brandenburg au 10% din populația Germaniei și cu toate particularitățile de landuri est germane, semnalul electoral de aici cu puternicul vot la extrema dreaptă și extrema stânga nu poate fi nesocotit, nici de coaliția Semafor nici de opoziția Creștin Democrată. O repetare a rezultatelor din est la nivel național ar putea duce la haos politic și chiar ne-guvernabilitate, o situație asemănătoare cu cea din Franța la ora actuală.