Extrema dreaptă intră în guvernul estonian/ Cine este EKRE, partidul eurosceptic și anti-imigranți

La ceremonia de depunere a jurământului de către noul guvern eston, luni, 29 aprilie, în fața Parlamentului, președinta micii republici baltice, Kersti Kaljulaid, a venit îmbrăcâtă într-un tricou alb cu sloganul “Sona on vaba” – literal, “cuvântul este liber”, scrie Le Monde, citat de Rador.

Mesajul nu putea fi mai clar, în stituatia în care, pentru prima dată, o formațiune de extremă dreapta, EKRE (Partidul Conservator din Estonia), ajuns pe a treia poziție la alegerile legislative din 3 martie cu 17,8% din voturi, întră în guvern, sub conducerea centristului și fostului prim-ministru, Jüri Ratas.

Îngrijorările detractorilor acestui partid, care denunță deja atacuri împotriva libertății de exprimare, nu au fost liniștite de atitudinea liderului său, Mart Helme, numit la ministerul de interne, și a fiului lui, Martin Helme, numit la finanțe. În fața Parlamentului, amândoi au făcut semnul supermachistilor albi americani, imitându-l pe unul din deputații lor care a șocat țara la depunerea jurământului.

EKRE obține cinci portofolii ministeriale: interne, finanțe, mediu, afaceri rurale și comerț.

Înaintea scrutinului, Jüri Rată exclusese totuși orice apropiere de EKRE. Creat în 2015, partidul eurosceptic și antimigrație a făcut campanie susținând respingerea elitelor și a multiculturalismului, a dreptului la avort, a drepturilor homosexualilor și a celor din minoritatea rusofonă.

Colaborarea cu EKRE, “dăunătoare”

Dar pe 3 martie, centristii, cu 23,1% din voturi, au ajuns pe poziția a doua, în urma Partidului pentru reformă (28,9%), al cărui șef a încercat mai întâi să formeze un guvern. Fără succes. La câteva zile după scrutin, Jüri Rată a anunțat că este dispus să se alieze cu conservatorii și cu extrema dreaptă. O grabă suspesctă în opinia opoziției, știind că EKRE se prezintă ca anti-rusesc și că partidul de centru este cel al minorității rusofone. “În final”, constată politilogul Juhan Kivirähk, „interesul partidului a prevalat asupra celui al țării”.

Pe 13 martie, Guy Verhofstadt, preşedintele Alianței democraților și liberalilor pentru Europa (ALDE), din care face parte formațiunea centristă, a estimat că o colaborare cu EKRE ar fi “dăunătoare pentru societatea estonă și pentru poziția geopolitică a țării” și ar produce “pagube ireparabile excelentei cooperări din cadrul familiei liberale”.

Dl Ratas s-a grăbit să-i răspundă că “Bruxellesul nu are a-i dicta Estoniei” conduita ei. Dar este criticat și de ai săi: mai multe cadre ale partidului au votat contra alianței și ultimele sondaje arată o reorientare a alegătorilor centriști spre Partidul pentru reformă. Profesorul Alar Kilp se miră de “mobilizarea politică post-electorală neobișnuită în Estonia” și vede în ea “o polarizare a dezbaterii”.

Jurnaliști “partizani”

Pe 15 aprilie, lidera Partiului pentru Reformă, Kaja Kallas, s-a pronunţat împotriva unui “guvern al stagnării”, care riscă să aducă “regresul” într-o țară devenită în câțiva ani unul dintre cei mai buni elevi ai Uniunii Europene. Patru zile mai târziu, Jüri Ratas s-a vrut liniștitor. El a făcut apel la “unitate” și a garantat că “Estonia își va menține linia actuală în privinţa politicii sale externe și de securitate, în care un element crucial este aderarea la UE și NATO”.

Pe 24 aprilie, președintele EKRE, Mart Helme, a produs o polemică, făcând apel la “responsabilitatea media”, în vreme ce fiul lui, Martin Helm, ceruse mai devreme retragerea de pe undele publice a jurnaliștilor “partizani”. Aceste amenințări voalate la libertatea presei sunt cu atât mai mult luate în serios cu cât doi jurnaliști cunoscuți pentru pozițiile lor împotriva extremei drepte – una de la cotidianul “Postimees”, celălalt de la radioul public – și-au anunțat demisia în ultimele zile.

Ei denunțau presiuni exercitate de conducerile lor, care le-ar fi cerut, după cum susțin ei, să-și tempereze criticile împotriva EKRE.

Sursa: Le Monde/ Rador/ Traducerea: Gabriela Sîrbu/ Sursa Foto: Facebook