Extremismul de stânga, un fenomen tot mai periculos în Germania. Dezvoltatorii imobiliari, printre țintele extremiștilor

Serviciul german de informații interne crede că este vorba de un „nivel înalt de radicalizare” în rândul extremiștilor de stânga, arată o analiză Deutsche Welle. Exemplul studentei Lina E. condamnate recent la închisoare pare să confirme această evaluare.

Vătămare corporală gravă și apartenență la o grupare criminală – acestea au fost acuzațiile pentru care studenta Lina E. a fost condamnată pe 31 mai 2023 la cinci ani și trei luni de închisoare de către tribunalul din Dresda. Alți trei inculpați au primit pedepse de până la trei ani și trei luni de detenție. Victimele celor patru au fost persoane din rândul extremiștilor de dreapta.

Judecătorul-șef Hans Schlüter-Staats a amintit în motivarea sentinței de una din victime, un presupus neonazist, care ar fi fost bătut din cauză că purta o căciulă cu inscripții de extrema dreaptă, fiind astfel „marcat pe viață”. Fapta ar arăta unde poate duce anti-fascismul militant.

Mai mulți extremiști de stânga dispuși să acționeze violent
Incidentul se potrivește cu raportul din 2022 privind extremismul de stânga în Germania al Serviciului de Protecția Constituției, serviciul german de informații interne: pericolul potențial ar rămâne „ridicat”. Numărul extremiștilor de stânga dispuși la violențe ar fi crescut cu 700 ajungând la 10.300.

Ținte ale acestor violențe ar fi, potrivit Serviciului de Protecția Constituției, „mai ales poliția și cei considerați extremiști de dreapta, dar și firme, în special din domeniul imobiliar”. O parte din extremiștii de stânga ar încerca să se implice și în protestele climatice.

Mai puține infracțiuni comise de extremiști de stânga
Din punct de vedere strict statistic, extremismul de stânga este însă în clară scădere – cel puțin în ceea ce privește numărul infracțiunilor înregistrate oficial. Cifrele date publicității în mai 2023 de Oficiul Federal de Criminalistică (BKA) privind criminalitatea motivată politic arată un minus de 31% în rândul infracțiunilor comise de extremiștii de stânga.

Este vorba mai ales de delictele de propagandă și provocare de pagube materiale. Numărul vătămărilor corporale a scăzut cu 9% față de anul precedent, de la 438 la 399. Fenomenul opus se înregistrează în cazul extremismului de dreapta: o creștere a delictelor violente cu 16 procente, de la 869 la 1013.

Oficiul Federal de Criminalistică este alarmat
Președintele BKA Holger Münch ia foarte în serios aceste evoluții: „Aceste fapte sunt împotriva ordinii noastre sociale libere și democratice și periclitează pacea în societate.” El se referă mai ales la extremismul de dreapta și la instigările la ură din mediul digital.

Serviciul de informații interne consideră că extremismul de stânga dispus la violențe ar prezenta la momentul actual un „nivel ridicat de radicalizare”. Ar exista chiar unii membri ai acestei scene care ar ieși în evidență în rândul extremiștilor potențial violenți prin „delimitarea lor de spectrul dispus la violențe și aderarea la grupuri mici în care își plănuiesc acribic faptele și le execută adesea cu maximă brutalitate”.

Locuri periculoase: Berlin, Hamburg, Leipzig
Regiunile cele mai afectate de extremismul de stânga ar fi mari orașe ca Berlin, Hamburg și Leipzig. Studenta Lina E., condamnată recent la închisoare, vine din Leipzig. Ministra de Interne Nancy Faeser a comentat, după verdictul pronunțat în cazul acesteia, că sentințele împotriva Linei E. și a celorlalți inculpați au avut un impact masiv pe scena extremismului de stânga. De aceea, autoritățile de securitate vor supraveghea atent evoluțiile în rândul extremiștilor de stânga din Germania. Extremismul de stânga ar fi la fel de ferm combătut precum cel de dreapta sau ca terorismul islamist.

Șeful Serviciului de Protecția Constituției Thomas Haldenwang crede că ultimul caz, cel al Linei E., s-ar înscrie în evoluțiile observate în ultimii ani: „Dacă spirala radicalizării va continua iar faptele vor deveni tot mai brutale și mai scăpate de sub control, atunci se apropie momentul când vom fi nevoiți să vorbim de un terorism de stânga”, se arată în declarația publicată pe siteul Serviciului de Protecția Constituției (BfV).

Sub observația autorităților de securitate s-ar afla de ceva vreme și protestele tot mai numeroase privind politica de protecția climei. Extremiștii de stânga ar încerca să-și justifice infracțiunile și violențele drept mijloace legitime de influențare a dezbaterii politice, se precizează în raportul BfV.

Ce se întâmplă cu „Ultima Generație”?
Nesupunerea civică ar fi modificată pentru a include, pe lângă formele civice nonviolente de protest, și rezistența violentă. Evaluarea a fost parte dintr-o analiză elaborată înainte de apariția pe scena publică germană a unei grupări de protecția climei autointitulată Ultima Generație, care a ieșit în evidență în ultimele luni prin acțiunile de blocare a circulației rutiere.

Membrii acestei grupări, care își lipesc mâinile de asfalt pe străzi de mare circulație, blocând total traficul rutier, ajung tot mai des în spatele gratiilor. În mai au avut loc razii în întreaga țară sub suspiciunea de sprijinire a unei organizații criminale. Acțiunile autorităților au declanșat o dezbatere încinsă privind amploarea răspunsului organelor de stat.

Politologul și specialistul în extremism Armin Pfahl-Traughber a luat într-un podcast apărarea activiștilor Ultimei Generații, ale căror acțiuni nu ar intra la categoria extremism: „Aceștia se lasă arestați de poliție. Nu se împotrivesc. Nu recurg la niciun fel de violențe împotriva polițiștilor.”

Acest comportament i-ar delimita de extremiștii de stânga. Pfahl-Traughber nu vrea însă să le legitimeze acțiunile, pe care le consideră „erori strategice”, având în vedere marea nemulțumire pe care o provoacă în rândul populației. Politologul nu exclude înrăutățirea situației: „Dacă mișcarea climatică va continua să acumuleze frustrări, micile grupări se vor putea radicaliza în continuare.”