Extremiștii de dreapta și de stânga – marii câștigători ai alegerilor regionale din Germania de est

În trei landuri din estul Germaniei – fostă comunistă – Turingia, Saxonia și Brandenburg au avut loc în ultimele trei săptămâni alegeri pentru parlamentele regionale – Landtag – încheiate cu un triumf pentru Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) și rezultate foarte bune pentru noul partid Alianța Sarah Wagenknecht (BSW, extrema stângă).

AfD s-a clasat pe primul loc în Turingia și de două ori pe locul doi la mică distanță de locul 1 – în Saxonia după Uniunea Creștin Democrată (CDU) și în Brandenburg după Partidul Social Democrat (SPD).

BSW, activ practic doar de la începutul acestui an, a intrat în toate cele trei parlamente, clasându-se pe locul 3.

Făcând un cumul al celor trei scrutine, constatăm că au fost chemați la urne aproape șapte milioane de alegători, prezența la vot fiind de peste 73% – în creștere cu peste 10% față de acum cinci ani, fiind exprimate peste cinci milioane de voturi.

Pe ansamblul celor trei landuri AfD este net în frunte cu 30,75%, urmat de CDU cu 24%, SPD 14%, BSW 13,3%, Stânga (succesorul fostului partid comunist din Germania de est) 6% și Verzii 4,4%.

În termen de mandate AfD a obținut 102 din totalul cumulat de 296, urmat de CDU cu 76, SPD 48, BSW 44, Stânga 18, Verzii 7, alții 1.

Aceasta înseamnă că AfD și BSW au obținut împreună peste 44% în cele trei landuri, dețin majoritatea absolută în Turingia și exact jumătate din mandate în Brandenburg. AfD deține singur minoritatea de blocaj de 1/3 în toate cele trei parlamente, fiind în poziție de a pune serioase piedici funcționării celor trei Landtag-uri.

Din punct de vedere practic, în toate cele trei landuri va fi foarte dificil de a forma un executiv stabil, dat fiind că niciunul dintre partidele tradiționale – CDU, SPD, Stânga și Verzii nu acceptă (declarativ cel puțin) să colaboreze cu AfD. Ecuația politică este complicată și de prezența consistentă a BSW, care poate pune condiții inacceptabile pentru a participa la guvernare sau chiar și numai a sprijini un executiv minoritar.

Explicația succesului AfD și BSW

AfD este deja un partid solid înrădăcinat în întreaga Germanie care a devenit în ultimii ani cel mai popular în estul fost comunist. Partidul condus de cuplul vestic Alice Weidel – Tino Chruppala se pronunță vehement împotriva imigrației, profitând de recentul atentat terorist în care un azilant eșuat a înjunghiat mortal trei persoane la Solingen, în vestul Germaniei.

Partidul s-a pronunțat categoric împotriva restricțiilor din timpul pandemiei Covid, se opune livrării de arme germane Ucrainei în războiul cu Rusia, criticând în același timp sancțiunile împotriva Federației Ruse care, susține AfD, au dus la o creștere a inflației din cauza stopării importurilor de gaze.

Cu precădere în estul Germaniei, AfD practică uneori un discurs nostalgic după perioada nazistă – de unde și eticheta de partid de extrema dreaptă – iar liderul său din Turingia, Björn Höcke, care a devenit cea mai cunoscută figură AfD pe plan național, a fost condamnat de două ori în justiție pentru repetarea în public a unor slogane naziste, incriminată de legea germană. De altfel, un judecător a decis că Höcke poate fi calificat drept “nazist”. În fosta Germanie comunistă, trecutul nazist nu a fost asumat, așa cum s-a întâmplat în vest, unde educația anti-nazistă este obligatorie. Ceea ce face ca AfD să fie cel mai popular partid printre tinerii din Germania de est, unde rasismul, xenofobia, antisemitismul și homofobia sunt mult mai răspândite decât în vest, deși nivelul imigrației aici este mult mai redus decât în vest (cu excepția Berlinului, o insulă înconjurată de landul Brandenburg).

BSW este “a one woman band”, un partid care poartă numele fondatoarei sale, Sahra Wagenknecht, a cărei fotografie figurează pe toate afișele de campanie. Dacă AfD are lideri locali cunoscuți, așa ceva nu există la BSW, este drept un partid nou. Wagenknecht marchează puncte cu două subiecte în special: Ea militează pentru pace și pentru imigrație controlată. Wagenknecht este împotriva livrărilor de arme către Ucraina, împotriva amplasării de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania și împotriva continuării migrației ilegale. Ea solicită în mod repetat negocieri de pace cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, trecând cu vederea faptul că acesta nu dorește să negocieze.

Fiica unui imigrant iranian care și-a abandonat familia și a unei mame germane, Wagenknecht s-a înscris în Partidul Comunist din fosta Germanie comunistă chiar la spartul târgului în 1989, fiind o dogmatică marxist-leninistă în chestiuni economice. A făcut parte din partidul Stânga, fiind chiar aleasă deputată în Bundestag. Dar în ultima legislatură ea a demisionat din partid, tocmai din cauza opoziției sale față de imigrația necontrolată. Acest aspect a atras pentru BSW eticheta de “stânga conservatoare”. Electoratul BSW nu se suprapune cu cel al AfD, care este net anti-comunist: votanții săi sunt în mare majoritate vârstnici, nostalgici după vremurile comuniste și conservatori social.

Ce au în comun votanții AfD cu cei ai BSW din Germania de est este un identitarism bazat pe percepția unei desconsiderări de către vestici după unificarea din 1990 a cetățenilor din fosta Germania comunistă. Ceea ce nu înseamnă că cele două partide sunt gata să coopereze, dimpotrivă, ele sunt mai degrabă într-o relație de inimiciție.

Consecințe pe plan federal  

Rezultatele din recentele alegeri de land din estul Germaniei reprezintă în primul rând un eșec răsunător pentru coaliția federală “Semafor”, SPD – Partidul Liber Democrat (FDP) – Verzii, condusă de cancelarul Olaf Scholz.

Iar acest dezastru electoral putea fi și mai mare, dacă SPD nu se clasa în mod neașteptat pe primul loc la Brandenburg, infirmând pronosticul sondajelor de opinie, în mare măsură datorită popularității ministru-președintelui landului, Dietmar Woidke, aflat în funcție aici din 2013.

Este drept că estul Germaniei (cinci landuri și estul Berlinului) reprezintă mai puțin de 20% din electoratul total, dar în sondajele pentru alegerile federale din septembrie 2025 AfD a ajuns la 20% în intențiile de vot, iar BSW la 10% pe ansmablul țării, ceea ce înseamnă că cele două partide nu sunt doar niște fenomene regionale (ceea ce se știa deja de AfD).

Emergența BSW a anihilat practic Stânga, care nu mai trece de 5% în sondaje, iar partidele coaliției Semafor au căzut la scoruri jalnice: SPD 15% (minim istoric), Verzii 10%, în timp ce FDP nu mai trece de 5%.

CDU condus de Friedrich Merz conduce autoritar cu 31 – 35%, dar dilema sa este cu cine va guverna în cazul repetării pronosticurilor din sondaje. Chiar dacă SPD obține un rezultat care ar permite formarea împreună a unei “Mari Coaliții”, experiența guvernărilor din 2005 – 2009 și 2013 – 2021 nu este atractivă pentru Merz. În aripa de dreapta a CDU se aud voci care cer o înțelegere cu AfD, care la rândul său consideră că o alianță cu CDU este singura modalitate de a ajunge la putere și de a impune măsuri de control sever al imigrației. Pentru aceasta însă, AfD va trebui să se modeleze ca un partid populist de dreapta, asemănător cu Frații Italiei al Giorgiei Meloni, Reuniunea Națională din Franța condusă de Marine Le Pen sau Partidul Libertății din Austria, condus de Herbert Kickl și să marginalizeze pe revizioniștii din partid care se arată atrași de trecutul nazist.

Cât despre BSW, acesta este la ora actuală doar un partid depozitar al votului de protest, spre deosebire de AfD. Nu are politici clare și deocamdată reprezintă doar imaginea liderei sale, care oricât de charismatică ar fi nu ține loc de program electoral.

Ceea ce este însă foarte clar este fărâmițarea spectrului politic german care poate poate duce la o situație politică asemănătoare celei din Franța, în care se pot găsi doar majorități negative ce ar face imposibilă formarea unei coaliții stabile de guvernare în cea mai mare țară din Uniunea Europeană.