Extremistul de dreapta Geert Wilders, învingătorul în alegerile din Țările de Jos (Olanda), stârnește deopotrivă simpatie și teamă în rândul alegătorilor evrei

Alegerile parlamentare din noiembrie au provocat o undă de șoc în Europa, deoarece alegătorii i-au dat câștig de cauză lui Geert Wilders, un populist de extremă dreapta cunoscut pentru cruciada împotriva islamului, a imigranților și a Uniunii Europene – alături de susținerea declarată pentru Israel, scrie Jewish Telegraphic Agency (JTA).

Dar pentru unii evrei neerlandezi, care au urmărit într-o atmosferă de teamă și antisemitism în creștere de la începutul războiului dintre Israel și Hamas, la 7 octombrie, rezultatele au fost mai puțin surprinzătoare.

Partidul pentru Libertate (PVV) al lui Wilders a întrecut toate previziunile la 22 noiembrie, câștigând 37 din cele 150 de mandate în Camera Reprezentanților (sau 23,6% din voturi) depășind cu mult alianța Laburistă-Verde, aflată pe locul al doilea cu 24 de mandate. După zeci de ani de marginalizare politică, Wilders a început să negocieze pentru a forma un guvern cu el însuși ca viitor prim-ministru.

Politicianul înflăcărat, a cărui retorică „Olanda pe primul loc” și părul bufant vopsit blond i-au adus comparații cu Donald Trump, a făcut de mult timp din politicile anti-islam o piesă centrală a agendei sale. Pe lângă faptul că a cerut oprirea „tsunami-ului de azilanți” din țară, el a cerut interzicerea școlilor islamice, a Coranului și a moscheilor. Un tribunal l-a găsit vinovat de acuzații de insultă după ce și-a condus susținătorii într-un scandal pentru „mai puțini” marocani în Olanda, la un miting de campanie din 2016. În 2009, i s-a refuzat intrarea în Regatul Unit pe drumul spre proiecția filmului său „Fitna”, care asocia Coranul cu terorismul și a stârnit proteste internaționale.

După 13 ani de guvernare de centru-dreapta sub conducerea fostului prim-ministru Mark Rutte, victoria lui Wilders a fost numită, în general, una dintre „cele mai mari răsturnări de situație politică” din țară după cel de-al Doilea Război Mondial. Avântul partidului său a venit foarte târziu în campanie, iar Wilders însuși nu părea să se aștepte la acest rezultat, închiriind o cameră ca sediu al partidului pentru noaptea alegerilor cu doar trei zile înainte.

Această sincronizare corespunde cu săptămâni de proteste publice față de bombardamentele Israelului asupra Fâșiei Gaza, care s-au transformat uneori în agresiune împotriva evreilor olandezi, potrivit lui Esther Voet, redactor-șef al publicației Nieuw Israelietisch Weekblad (cunoscut în engleză ca Dutch Jewish Weekly).

„În urmă cu câteva săptămâni, avea doar între 13 și 17 mandate în sondaje”, a declarat Voet pentru JTA. „Acest lucru a început în urmă cu câteva săptămâni – de când am văzut toată agresiunea de pe străzi – că a crescut atât de mult în sondaje.”

Voet consideră că Wilders a beneficiat de o explozie de prejudecăți deschise împotriva evreilor din Olanda. Un organism de supraveghere a documentat o creștere de 818% a incidentelor antisemite în octombrie, de la agresiuni în școli la ruperea de mezuze (o bucată de pergament pe care sunt inscripționate anumite versete ebraice din Tora, fixată pe tocul ușilor caselor evreiești) și până la zvastici pictate pe casele evreilor. Voet a declarat că unii alegători evrei au crezut că vor fi protejați de Wilders, care a promovat deschis sprijinul pentru Israel ca „prieten apropiat” al Olandei și a condamnat antisemitismul încă din 7 octombrie.

Evreii neerlandezi s-au opus în mod istoric partidelor populiste de dreapta, dar unii și-au schimbat brusc părerea despre Wilders în ultimele săptămâni, a declarat Voet. Un sondaj Dutch Jewish Weekly din 2017 a constatat că evreii erau mai puțin dispuși să voteze pentru Wilders decât publicul olandez în general, 10% dintre respondenți exprimându-și sprijinul pentru PVV, comparativ cu 15% din public în sondajele de opinie generale. Cel mai popular partid în rândul evreilor a fost Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) al lui Rutte, aflat atunci la guvernare, urmat de Partidul Muncii, de centru-stânga.

„Am o mulțime de prieteni evrei care se află în partea stângă a spectrului politic, care au votat pentru PVV din cauza a ceea ce au văzut în ultimele săptămâni”, a declarat Voet.

Deși nu este evreu, Wilders a fost voluntar într-un kibbutz israelian în tinerețe și este căsătorit cu o fost diplomată  de origine evreică maghiară. De asemenea, el sprijină coloniile israeliene din Cisiordania și a sugerat că toți palestinienii ar trebui mutați în Iordania.

Unele organizații evreiești, inclusiv site-ul de știri evreiesc Joods.nl, au sărbătorit victoria lui Wilders ca pe o victorie atât pentru Israel, cât și pentru evreii olandezi. În ziua alegerilor, publicația a postat un „Mazel tov” pentru Wilders alături de o postare pe Instagram pe care scria: „Hamas a pierdut alegerile”.

Lievnath Faber este fondatorul Oy Vey, un grup evreiesc progresist care găzduiește evenimente și discuții în Amsterdam. Pe măsură ce atacurile antisemite au crescut în ultimele săptămâni, colegul ei a înființat un „sistem de prieteni” pe WhatsApp pentru evreii din Amsterdam pentru a se verifica reciproc și a-și oferi sprijin.

„Oamenii chiar au nevoie să fie împreună”, a declarat ea pentru JTA. „Pentru o mulțime de oameni, este foarte singuratic să fii evreu acum”.

Cu toate acestea, Faber crede că evreii care au votat pentru partidul lui Wilders au fost naivi și greșit îndrumați de „temerile lor legitime”.

„Indiferent ce ar putea spune un politician – ar putea spune că îi iubește pe evrei și că vrea să-i protejeze pe evrei – știm cu toții, din istoria noastră, din ADN-ul nostru, că suntem în pericol atunci când există un lider de extremă-dreapta, anticonstituțional”, a spus Faber.

Evreii constituie o minoritate mică, de aproximativ 30.000 de persoane, în cadrul populației olandeze de 17,7 milioane de locuitori. Alți alegători care l-au sprijinit pe Wilders în alegeri spun că au fost atrași de promisiunile sale de a reduce taxele, ameliorarea asistenței medicale și reducerea costului vieții.

Unii s-au simțit neglijați de guvernul lor și resemnați de faptul că imigranților li se acordă locuințe pe fondul crizei de locuințe din țară, potrivit lui Voet. De asemenea, Wilders și-a atenuat retorica anti-islamică în timpul campaniei, deși manifestul său conține în continuare propuneri de interzicere a Coranului, moscheilor și a vălurilor musulmane.

Faber consideră că victoria lui Wilders a dat frâu unui curent de rasism și xenofobie care dăinuie în societatea neerlandeză – un curent care îi vizează acum pe musulmani, dar care s-ar putea întoarce împotriva evreilor.

„Dacă cineva care ocupă o funcție publică exprimă lucruri foarte rasiste, bineînțeles că îi motivează și pe alți oameni să se simtă mai confortabil să facă acest lucru”, a spus ea. „Acesta este unul dintre lucrurile care sunt înfricoșătoare în legătură cu această victorie – ce permite în societate?”.