„Facem jurnalism de clasa a doua”: În Ungaria, numai câteva medii independente mai fac faţă presiunilor politice tot mai mari. Cele mai multe publicaţii supravieţuiesc de pe azi pe mâine

Portalul independent de ştiri 24.hu publică o înregistrare video făcută cu telefonul mobil în redacţia de ştiri a concurentului Index.hu, care i-a parvenit recent pe căi oculte. Înregistrarea îl prezintă pe redactorul şef Szabolcs Dull, care declară că a fost concediat şi că s-a dorit cumpărarea tăcerii sale. Dull a refuzat restructurarea redacţiei celui mai urmărit portal online din Ungaria, Index.hu. Dull era alarmat fiindcă simţea deja imixtiuni politice.

(analiză Deutsche Welle)

În luna martie un oligarh apropiat guvernului a preluat majoritatea acţiunilor firmei care aprovizionează portalul cu bani din publicitate. Împreună cu Dull a demisionat aproape întreaga redacţie a Index, iar o pagină pe Facebook promite un soi de Index 2.0. În mediile independente domneşte însă îndoiala că aproape 100 de ziarişti îşi vor găsi un loc de muncă într-o nouă redacţie.

Parcursul lui Orbán este presărat cu ruine media

„Experienţele prin care am trecut mă fac pesimist”, afirmă Gergely Márton, ziarist al săptămânalului HVG, care a fost martorul dispariţiei fostului său angajator. În 2016, cel mai mare cotidian al ţării, Népszabadság, a fost preluat de un prieten al lui Orbán şi desfiinţat, la pachet cu o duzină de ziare regionale, care au ajuns astfel sub control guvernamental. Márton crede că şi Index va supravieţui ca un soi de „husă”, cu câţiva spărgători de grevă în redacţie, care vor atrage în continuare numeroşi cititori. „Ei vor livra aparent ştiri, dar acestea vor fi deja otrăvite”, crede redactorul HVG.

Şi Csaba Lukács a asistat la dispariţia fostului său ziar. În 2017 şi cotidianul conservator Magyar Nemzet a fost transformat în oficină de propagandă a guvernului. Împreună cu 30 de colegi şi colege, el a îndrăznit un nou început cu săptămânalul Magyar Hang, care se vinde astăzi în aproximativ 20.000 de exemplare. „Trăim de pe urma cititorilor noştri”, spune redactorul şef al revistei, specializate pe reportaje din provincie şi care este tipărită la Bratislava, în învecinata Slovacie. Mediile independente, dar şi redacţii mai mici de investigaţii, cum ar fi Direkt 36 sau Átlátszó pierd o dată cu portalul Index.hu un soi de amplificator de distanţă, spune Lukács, fiindcă „Index putea să arate unui număr de până la un milion de utilizatori anchetele jurnalistice realizate de mici redacţii de investigaţii, amplificând astfel vocea celorlalţi.” Guvernul a tot afirmat anii trecuţi, de câte ori a fost vorba de aşa ceva, că nu are nimic a face cu dispariţia sau preluarea unei companii media, subliniind că aşa funcţionează economia de piaţă. Dar reprezentanţi ai guvernului vorbesc periodic despre o suprapondere a vocilor de opoziţie pe piaţa media din Ungaria şi despre nevoia echilibrării situaţiei.

O piaţă media distorsionată

Totuşi, în Ungaria nu mai exstă astăzi decât puţine companii media independente, şi raza lor de acţiune este restrânsă. Piaţa este dominată de companiile media de stat uniformizate iar aproape 500 de astfel de companii se află din 2018 sub umbrela unei fundaţii (KESMA). Guvernul Orbán pompează în acea fundaţie multe milioane de euro, deşi utilizatorii media ungari le întorc spatele, după cum evidenţiază Miklós Hargitai. Acolo „nu cititorii sau ascultătorii determină fluxul de finanţare, ci logica politică”, afirmă jurnalistul, care este şi preşedintele asociaţiei de ziarişti MUÒSZ. De aceea „nu se mai poate vorbi despre o piaţă”. Iar pentru marile concerne internaţionale de presă cum ar fi Bertelsmann, Ringier sau compania finlandeză Sanoma nu mai există din 2010 decât o stradă cu sens unic, care se cheamă, potrivit lui Hargitai: afară din Ungaria .

Cine îi cântă lui Orbán în strună este răsplătit cu contracte de publicitate de stat, care reprezintă grosul afacerilor de publicitate. Şi companiile internaţionale preferă să nu-şi facă reclamă în mediile independente, explică Csaba Lukács, „fiindcă se tem că vor fi pedepsite de guvern.” El oferă drept exemplu un fabricant german de automobile ale cărui produse s-ar potrivi de minune cu cititorii revistei Magyar Hang. Dar fiindcă „acea companie primeşte ajutoare de stat pentru construcţia unei noi fabrici, ea nu vrea să rişte nimic.” Zsolt Kerner, redactor al platformei online 24.hu vorbeşte despre „autocenzura celor care lucrează cu branşa de publicitate”. La Bruxelles, comisara pentru concurenţă Vera Jourova s-a declarat „îngrijorată” de cele întâmplate la Index.hu, dar preşedintele MUÒSZ, crede că este vorba doar de banale cuvântări de duminică. Plângerile concrete ale asociaţiei sale, privind inegalitatea de şanse pe piaţa media sau uniformizarea a aproape 500 de companii media apropiate guvernului sub umbrela unei fundaţii se tărăgănează. „Nu există voinţă politică pentru asta”, a conchis Hargitai.

Atacuri asupra ziariştilor

Dat fiind că mediile independente se luptă pentru supravieţuire în vremuri de coronavirus, şi salariile ziariştilor sunt mici. Magyar Hang la plăteşte redactorilor săi un salariu lunar de 700 de euro net. Csaba Lukács compară acest „jurnalism de clasa a doua” cu zborurile low cost sau cu golirea rafturilor din supermagazine. „Asta faci fie din dragoste fie din vocaţie”, afirmă Miklós Hargitai, redactor al cotidianului de stânga Népszava. Sunt bani puţini pentru condiţii de muncă dificile. „Avem mari probleme să ni se acorde interviuri,să primim răspuns la întrebările noastre”, afirmă Gergely Márton. Cine e prea critic nu mai este invitat la evenimente sau conferinţe de presă, sursele de informare devin mai rezervate iar partenerii de discuţii mai precauţi şi monosilabici. „Putem vorbi de noroc dacă a doua zi una sau alta din întrebările noastre primeşte răspuns în presa apropiată guvernului”, afirmă redactorul 24.hu, Zsolt Kerner.

În ultima vreme mass media apropiate de guvern au început să sune goarna la vânătoare împotriva colegilor independenţi. Echipe de televiziune îi urmăresc pe ziarişti până în pragul casei lor. Pe Facebook o agenţie se adresează ţintit celor cu orientare de drepta, pentru a-i pregăti şi transforma în „războinici Facebook”. Atmosfera politică este otrăvită în Ungaria de lupte şi duşmănii. În clasamentul organizaţiei Reporteri fără Frontiere privind libertatea presei, Ungaria a coborât de pe locul 23 pe locul 89 în ultimii 10 ani ai guvernării Orbán, dintr-un total de 180.