Factorul Putin în alegerile prezidențiale din Franța: Agresiunea rusă din Ucraina – un factor care nu i-a adus foloase președintelui Emmanuel Macron în sondaje

„Nu la mine trebuie să căutați compasiune față de Vladimir Putin, nu la mine trebuie să căutați finanțare din partea Rusiei, ci la alți candidați. Nu trebuie să uităm acest lucru”, a declarat președintele candidat la propria realegere.

Deși nu i-a numit pe acești „alți candidați”, președintele Macron (Republica în Mișcare – LREM, centru) se referea la Marine Le Pen (Reunirea Națională – RN, dreapta populistă), care a fost primită în audiență de Putin înaintea scrutinului prezidențial din 2017 și al cărei partid încă plătește un împrumut de aproximativ nouă milioane de euro unui creditor rus. Atacul lui Macron i-a vizat, de asemenea, pe Eric Zemmour (Recucerire!, extrema dreaptă) și Jean-Luc Mélenchon (Uniunea Populară – UP, stânga populistă), de asemenea criticat pentru pozițiile pro-ruse.

Media ultimelor 10 sondaje de opinie care acoperă prima săptămână din aprilie îl creditează pe Macron cu intenții de vot pentru primul tur de scrutin din 10 aprilie de 26,6%, pe Le Pen cu 22,1%, pe Melenchon cu 15,7%, în timp ce Zemmour a scăzut sub 10%.

La începutul campaniei electorale, în martie Macron era cotat cu 33%, în timp ce Le Pen era sub 20%, iar Melenchon la 12 – 13%.

Chestionat în cadrul unui briefing de presă despre dialogul său cu președintele Rusiei, candidatul LREM a apărat menținerea unui dialog cu Vladimir Putin „de la începutul războiului, de fiecare dată la cererea lui Volodimir Zelenski, pentru că el consideră că este util ca un dialog să fie menținut. Atâta timp cât președintele ucrainean îmi va cere să am un dialog cu Rusia, atâta timp cât Franța poate avea acest rol de a face să avanseze negocierile, de a obține lucruri pe plan umanitar și de a pregăti pacea, o voi face”, a explicat președintele Macron.

El a negat că ar folosi conflictul din Ucraina în scopuri de politică internă atunci când a fost întrebat despre o ipotetică călătorie la Kiev. „Nu am folosit niciodată această situație. Să mă duc la Kiev să fac o vizită după atâtea altele… Dacă ar fi fost o vizită fără rezultat sau utilitate, n-aș fi făcut-o. Dacă pot să aduc ceva și să am un efect util, o voi face, indiferent dacă este înainte sau după alegerile prezidențiale”.

Principala contracandidată a lui Macron pentru calificarea în turul al doilea este mai degrabă discretă cu privire la războiul din Ucraina.

“Rusia are un sistem instituțional care nu este cel al unei dictaturi, chiar dacă poate fi considerat autoritar. Nu există un partid unic, iar alegerile au loc în mod regulat.” a declarat candidata RN citată de Le Point.

Le Pen declarase săptămâna trecută, la France 2, că, odată terminat războiul, Vladimir Putin ar putea „bineînțeles” să devină un aliat al Franței, argumentând că „Rusia nu avea de gând să se miște”. „În mintea mea, eu vorbeam despre Rusia” și nu despre președintele rus, a declarat marți, după dezvăluirea masacrului de la Bucea la France Inter Le Pen, care are în programul ei electoral retragerea Franței din NATO pe termen mai lung.

Invitat al jurnalului TV de la France 2, Jean-Luc Mélenchon a fost chestionat mai întâi despre modul în care vrea să depășească veto-ul rusesc la Consiliul de Securitate al ONU, el care ar dori să trimită căști albastre pentru a securiza centralele nucleare din Ucraina. Candidatul UP a invocat statutul ONU, care interzice unei țări să voteze o decizie privind un conflict în care este implicată.

Mai mult, Jean-Luc Mélenchon a indicat că nu este posibil, ulterior, să „urmărească relații personale cu un om ca domnul Putin, care este personal responsabil de crime de război”. Cu toate acestea, el vrea să evite ca Franța să devină un „cobeligerant” pe teritoriul ucrainean. Mai mult, Jean-Luc Mélenchon și-a reafirmat dorința ca Franța să fie o țară nealiniată, ceea ce ar presupune retragerea din NATO.

Cu toate aceste poziții relativ ambigue cu privire la conflictul din Ucraina și cu intenția de retragere a Franței din NATO, nici Le Pen, nici Melenchon nu au suferit pierderi în sondajele de opinie, dimpotrivă. Mai mult, impactul războiului – agravarea crizei energetice și creșterea costului vieții – l-a afectat pe Macron și i-a ajutat pe cei doi candidați populiști, de dreapta și de stânga.

În recentele alegeri din Ungaria și Serbia, candidații apropiați lui Putin, Viktor Orban și Alexandar Vucic au fost realeși triumfal cu majorități zdrobitoare. Este puțin probabil ca președintele Macron să nu se califice măcar în turul al doilea, unde o va avea drept contra-candidată pe Le Pen, iar sondajele îl dau în continuare pe linie câștigător într-o asemenea ipoteză. Dar ceea ce este clar este că umbra lui Putin plutește și deasupra Franței, dar nu în felul în care și-ar fi dorit președintele-candidat-mediator Emmanuel Macron. (foto: Elysee.fr)