Fals articol despre tratamentul anti-Covid pe bază de hidroxiclorochină, publicat într-o revista științifică / Printre semnatari apare Nemo, numele câinelui președintelui francez Emmanuel Macron

Hidroxiclorochina scade numărul accidentelor de trotinetă, potrivit unui ”studiu” care îi are printre semnatari pe… Nemo, câinele preşedintelui francez Emmanuel Macron, ”investigaţie” prin intermediul căreia adevăraţii autori au dorit să atragă atenţia asupra criteriilor – puţine spre deloc – necesare pentru a putea publica în unele reviste ştiinţifice, transmite vineri EFE, preluată de Agerpres.

Povestea modului în care acest fals articol a ajuns să fie publicat în revista Asian Journal of Medicine and Health (Jurnalul Asiatic de Medicină şi Sănătate), ce-i drept, puţin cunoscută, este spusă pe blogul său de unul dintre autori, medic la Universitatea din Lille (Franţa) Michael Rochoy.

Obiectivul era simplu: ”totul trebuie să fie ridicol, de la titlu şi referinţe şi până la cea mai neînsemnată frază din articol. Dacă reuşeam să publicăm un astfel de ‘articol’, reuşeam să răspundem la întrebarea noastră iniţială: publică oare această revistă absolut orice?”, scrie Rochoy.

”Investigaţia” a văzut lumina tiparului la 15 august şi a fost retrasă 24 de ore mai târziu, când autorii au dezvăluit înşelătoria pe reţelele sociale. Revista în cauza a justificat retragerea articolului, invocând ”un denunţ referitor la o fraudă ştiinţifică gravă”, potrivit Retraction Watch, un site care contabilizează studiile care sunt retrase de către revistele care le-au publicat.

Pentru cine avea ochi de văzut, autorii reali ai studiului, patru oameni de ştiinţă elveţieni şi francezi, îşi dezvăluie adevăratele intenţii încă din titlu: ”În pofida a ceea ce se crede, SARS-CoV-2 este mai letal decât trotinetele. Ar putea fi hidroxiclorochina singura soluţie?”, o aluzie deloc voalată la cercetătorul francez Didier Raoult. Acest microbiolog a semnalat la începutul pandemiei că în Italia se înregistrau mai mulţi morţi în accidentele de trotinetă decât cei decedaţi din cauza coronavirusului şi, ulterior, a iniţiat o mişcare în favoarea hidroxiclorochinei pentru a trata COVID-19, medicament care nu a fost recomandat în cele din urmă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Într-un paragraf distinct despre semnatari, adevăraţilor autori ai ”studiului” li se alătură, între alţii, Nemo Macron – câinele preşedintelui Macron – despre care se menţionează că este afiliat Palatului Elysee, sau Manis Javanica, denumirea ştiinţifică a pangolinului, animal care a fost semnalat la începutul pandemiei ca aflându-se la originea coronavirusului.

Deşi aceste detalii pot trece neobservate de către editorii revistei, sunt altele, chiar pe prima pagină, care nu prea lasă loc de îndoieli, cum ar fi datele legate de contribuţia la ”investigaţie” a autorilor. ”Autorul DL se afla în vacanţă şi şi-a adăugat numele în ultimul moment. Autorul ST nu a scris nimic, dar a pus la dispoziţie trotinetele. Autorul OFH n-a avut nimic de făcut, dar este un bun prieten de-al nostru (…) autorul NM – Nemo Macron – a răspuns ‘ham, ham!’ când autorii au început să exprime unele îndoieli”.

”Studiul” descrie trei teste în care evaluează ”potenţialul unui amestec de hidroxiclorochină şi azitromicină pentru a preveni accidentele de trotinetă”, al căror rezultat este că folosirea ”masivă” a primului medicament ”este strâns legată” de un nivel foarte scăzut al accidentelor de trotinetă.

Din acest motiv, ”studiul” concluzionează că această combinaţie de medicamente ”ar trebui folosită urgent în prevenirea accidentelor de trotinetă în întreaga lume” şi sugerează că hidroxiclorochina ”poate fi adăugată în sarea de masă ca măsură profilactică, deopotrivă împotriva COVID-19 şi a accidentelor de trotinetă”.

Unul dintre aşa-zisele teste a fost realizat pe un grup de voluntari (”prieteni şi rude”, potrivit autorilor) care, după ce li se administrau ambele medicamente, se urcau pe trotinete şi trebuiau să se lanseze, cu capul înainte şi la viteză maximă, pe o pantă care se termina într-un zid şi trebuiau să frâneze înainte de a intra în el.

”Ancheta” abundă de fraze ingenioase şi de situaţii neverosimile, cum este cazul de exemplu atunci când autorii dau asigurări că, în cadrul ”studiului”, nu au putut măsura saturaţia de oxigen a persoanelor decedate deoarece nu aveau la dispoziţie echipamentul necesar pentru a profana morminte.

Revista nu a fost aleasă la întâmplare, căci cu o lună înainte Asian Journal of Medicine and Health publicase un articol semnat de autori francezi, în care se menţiona că hidroxiclorochina şi azitromicina grăbeau însănătoşirea pacienţilor cu simptome uşoare de COVID-19 şi a cărui seriozitate a fost pusă sub semnul întrebării de alţi oameni de ştiinţă.

Asian Journal of Medicine and Health este ”o revistă necunoscută şi, posibil, pusă pe prăduială”, scrie Rochoy, referindu-se la publicaţiile ştiinţifice care nu aplică standardele necesare de calitate la publicarea articolelor, nu permit revizuirea studiilor de către alţi experţi sau care acceptă studii cu deficienţe. Autorii ”studiului” au mai menţionat că pentru a-şi putea publica ”investigaţia” în paginile revistei au fost nevoiţi să scoată din buzunar 77 de euro.

”Sperăm (cu modestie) – spune Rochoy – ca aceasta să fie o mică lecţie pentru oamenii de ştiinţă creduli sau necinstiţi şi pentru jurnaliştii care nu sunt obişnuiţi cu revistele puse pe făcut bani. Aceste reviste acceptă şi publică orice lucru. Un articol publicat nu oferă garanţia veridicităţii”.