Fără precedent – Președintele CCR, Valer Dorneanu, o acuză pe judecătoarea Simina Tănăsescu de încălcarea legii: A adus argumente împotriva soluției pe care ea însăși a votat-o

Preşedintele Curții Constituționale (CCR), Valer Dorneanu, o acuză pe judecătoarea Simina Tănăsescu de încălcarea legii, atrăgând atenția asupra faptului că aceasta, deși a votat o soluție adoptată în unanimitate de Curte, a formulat o opinie concurentă, despre care șeful CCR spune că este de fapt separată pentru că aduce argumente împotriva votului dat chiar de Tănăsescu în respectiva speță.

„În conformitate cu minuta Deciziei 847/2020, soluţia de respingere ca neîntemeiată a sesizării de neconstituţionalitate a fost pronunţată cu unanimitate de voturi şi cu opinia concurentă a judecătorului Tănăsescu. În cadrul şedinţei de deliberări, doamna judecător s-a pronunţat pentru respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca inadmisibilă motivat de faptul că hotărârile Parlamentului cu caracter individual nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate potrivit art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea 47/1992”, a subliniat preşedintele CCR, într-o precizare publicată la finalul motivării deciziei de respingere a sesizării formulate de PNL privind numirea lui Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ.

Potrivit lui Dorneanu, opinia redactată nu concordă cu susţinerile prezentate în cadrul şedinţei de deliberări de Simina Tănăsescu exclusiv pe soluţia de inadmisibilitate şi „cuprinde în mod paradoxal argumente în favoarea soluţiei contrare celei adoptate cu unanimitate de voturi, ceea ce transformă opinia autointitulată concurentă într-o veritabilă opinie separată”.

„În mod cert, autoarea opiniei concurente nu a votat în sensul admiterii sesizării de neconstituţionalitate motivat de neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea 73/1993 pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Consiliului Legislativ”, a explicat preşedintele CCR.

Potrivit art. 59 alin. (3) din Legea nr.47/1992, „Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia”.

Ca urmare, a adăugat Valer Dorneanu, de principiu, judecătorul constituţional în cuprinsul opiniei concurente prezintă şi dezvoltă argumentele sale invocate în cursul şedinţei de deliberări în sensul soluţiei votate, fără a-şi deforma/distorsiona votul exprimat şi argumentele care au stat la baza acestuia.

„Nuanţarea votului exprimat în şedinţa de deliberări a Curţii Constituţionale prin argumentele cuprinse într-o opinie concurentă este inadmisibilă, întrucât prin intermediul unei asemenea opinii judecătorului constituţional nu îi este permis nici să se răzgândească în privinţa soluţiei votate şi nici să prezinte argumente total străine în raport cu cele susţinute în şedinţa de deliberări, când a fost pronunţată decizia. Or, opinia ‘concurentă’ redactată neglijează tocmai aceste aspecte, consemnând soluţii şi argumente diferite faţă de cele prezentate la şedinţa de deliberări de doamna judecător, ceea ce este contrar art. 59 alin. (3) din Legea 47/1992 şi art. 426 alin. (2) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art.14 din Legea 47/1992”, a subliniat preşedintele CCR.

Pe 18 noiembrie, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, sesizarea depusă împotriva alegerii lui Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ.

În opinia concurentă, judecătoarea Simina Tănăsescu susține că ”admiterea sesizării ar fi fost cea mai predictibilă soluție”, citând în acest sens o serie de decizii anterioare ale Curții Constituționale.

”În prezenta cauză respingerea ca neîntemeiată a sesizării ar fi avut cea mai mică probabilitate, în vreme ce respingerea ca inadmisibilă ar fi fost posibilă, iar admiterea ar fi fost cea mai predictibilă soluție. Acestea sunt motivele pentru care considerăm că soluția care se impunea în prezenta speță era fie cea de respingere a sesizării ca inadmisibilă, fie – în ipoteza în care s-ar fi trecut peste filtrul de inadmisibilitate – cea de admitere pe fond a sesizării”, a scris Simina Tănăsescu în opinia concurentă.

• Citește integral motivarea Curții Constituționale, precizarea președintelui Valer Dorneanu și opinia concurentă a judecătoarei Simina Tănăsescu

Simina Tănăsescu a fost numită în mai 2019 la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis. Anterior, a fost consilier pe probleme de constituționalitate al șefului statului. Ea a demisionat de la Cotroceni pe fondul acuzațiilor fostului judecător Petre Lăzăroiu, care s-a plâns că Tănăsescu a făcut presiuni asupra sa în dosarul în care CCR a judecat solicitarea ministrului justiției de la acea vreme, Tudorel Toader, de revocare a Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.

Citește și:

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat de la Cotroceni

Cazul Simina Tănăsescu – Petre Lăzăroiu: Cotroceniul a făcut publică solicitarea unui cetățean de revocare a judecătorului CCR Petre Lăzăroiu

Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu: M-am întâlnit cu Simina Tănăsescu la Facultatea de Drept, nu mi-a cerut să demisionez, nu a fost nicio presiune

CCR a sesizat Comisia de la Veneția după întâlnirea Siminei Tănăsescu cu judecătorul Petre Lăzăroiu

Foto: Simina Tănăsescu, judecătoare CCR. Inquam Photos / Octav Ganea