Fast fashion-ul creează munți de deșeuri în Elveția

Elveția generează aproximativ 110.000 de tone de îmbrăcăminte uzată pe an, potrivit SRF. Majoritatea acestor haine nu sunt dorite. Doar 1 din 100 de articole își găsește un cumpărător, afirmă Sascha Sardella, managerul operațional al Tell-Tex, una dintre cele mai mari organizații de colectare a textilelor din Elveția. Hainele second-hand nu pot concura cu articolele ieftine noi din China, a spus el, relatează Le News.

Fast fashion-ul ieftin face ca tot mai multe haine second-hand să fie arse sau să ajungă la groapa de gunoi, adesea în țări africane.

În 2026, în UE va intra în vigoare răspunderea extinsă a producătorului. Aceasta va extinde responsabilitatea companiilor pe întregul ciclu de viață al produselor lor, incluzând gestionarea deșeurilor și reciclarea. Se speră că aceste reguli vor determina companiile să reducă risipa. Totuși, implementarea exactă rămâne neclară. Companiile din China care trimit produse în Europa ar trebui să investească în soluții de gestionare a deșeurilor pe continent. Dar cum ar funcționa acest lucru?

Îmbrăcămintea este adesea un coșmar al reciclării. Fibrele mixte sunt dificil de separat. Tell-Tex construiește în prezent o nouă fabrică de reciclare, cu o investiție de aproximativ 40 de milioane CHF, pentru a repara hainele, a le refolosi sau a le transforma în fibre utilizabile pentru noi articole vestimentare. Cu toate acestea, rămâne incert dacă investiția va fi rentabilă.

Reciclarea are, de asemenea, un impact asupra mediului. Necesită utilaje, consumă energie și produce propriile deșeuri și emisii. A fost promovată de producători ca o soluție convenabilă, dar uneori maschează adevărata alternativă: consumul redus.

De exemplu, fără reciclare, ar fi mai ușor să convingem oamenii să reducă utilizarea recipientelor de băuturi de unică folosință pentru a diminua deșeurile. În plus, ratele reale de reciclare sunt adesea mult mai mici decât susțin companiile. În multe municipalități elvețiene, containerele Tetrapak sunt arse, deoarece reciclarea lor este prea costisitoare. Un procent ridicat din ambalajele cu etichete de reciclare ajung, de fapt, la incinerare.

Reglementările care obligă producătorii să creeze produse mai ușor de reparat ar putea ajuta. Un exemplu des menționat este cel al AirPods, care frustrează utilizatorii prin lipsa de reparații accesibile.