Federație Patronală, reacție la proiectul de ordonanță al Guvernului: România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol şi gaze/ Are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare

Prin proiectul de Ordonanţă care vizează o contribuţie de solidaritate în sectorul energetic, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol şi gaze, în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare, consideră reprezentanţii Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), citați de Agerpres.

„Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) atrage atenţia opiniei publice că proiectul de Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 (referitoare la o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie) nu este de natură să rezolve criza energiei ci, dimpotrivă, va genera numeroase dezavantaje în rândul operatorilor din domeniul petrol şi gaze prin diminuarea considerabilă a bugetelor de investiţii. Prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol şi gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja introduse este în contradicţie cu principiile Regulamentului European”, avertizează organizaţia printr-un comunicat transmis miercuri Agerpres.

Potrivit sursei citate, noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol şi gaze pune în pericol viitoarele investiţii pentru securitatea energetică a Romaniei.

În context, reprezentanţii din industrie atrag atenţia că sectorul este deja supraimpozitat. Rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale depăşeşte 60% (impozit de 80% pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore). Totodată, şi sectorul de producţie şi trading de electricitate în România este suprataxat, având în vedere contribuţia la fondul de tranziţie energetică datorată de producătorii de electricitate – 100% din veniturile înregistrate peste 450 de lei/MWh şi contribuţia la fondul de tranziţie energetică datorat pentru activităţi de trading de gaze şi electricitate – 100% din veniturile care depăşesc costul de achiziţie la care se adaugă 2% (marja de profit).

„Rata efectivă de impozitare a producţiei de gaze naturale în România este de peste 3 ori mai mare decât media europeană încă din 2018”, arată FPPG.

În aceste condiţii, organizaţia solicită un dialog transparent şi constructiv între Guvernul României şi reprezentanţii sectorului energetic arătând că, în prima jumătate a anului 2022, impactul total al sectorului de petrol şi gaze în economie (incluzând efectele directe, indirecte şi induse) a reprezentat circa 8% din PIB.

Astfel, Federaţia din sector propune ca impozitele suplimentare care există deja, atât pentru piaţa de gaze naturale şi electricitate, cât şi pentru extracţia de ţiţei (OG 6/2013, OG 7/2013, Legea 256/2018, OUG 27/2022) să fie luate în considerare de acest proiect de ordonanţă, prin deducerea acestora din contribuţia de solidaritate.

Pe de altă parte, reprezentanţii federaţiei atrag atenţia că, pentru a limita impactul în descurajarea producţiei locale şi a viitoarelor investiţii în sector, cota aleasă, de 60%, este mai cu mult mai mare decât în orice altă ţară a Uniunii Europene.

„Astfel, un procent de 33% (prevăzut de regulament) ar fi mai adecvat. Nivelul cotei nu trebuie să pună în pericol capacitatea producătorilor de a menţine şi stimula investiţiile viitoare în capacităţi de producţie necesare”, subliniază documentul.

Totodată, contribuţia convenită ar trebui să fie recunoscută ca şi cheltuială deductibilă la calculul impozitul pe profit iar în contextul acestui instrument de impozitare este necesară introducerea unui mecanism de încurajare a investiţiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorată ca şi contribuţie de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care să se asigure investiţii noi în următorii 3-5 ani.

„În consecinţă, atragem atenţia asupra impactului negativ pe care actuala formă a proiectului de act normativ o va avea asupra viitorului industriei autohtone de petrol şi gaze din România”, subliniază comunicatul.

Companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, respectiv acele câştiguri care în acest an şi anul următor vor depăşi cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.

Prevederea este inclusă într-un proiect de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.

„Se instituie contribuţia de solidaritate ca o măsură comună şi coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarităţii, generarea de venituri suplimentare pentru ca autorităţile naţionale să ofere sprijin financiar gospodăriilor şi întreprinderilor puternic afectate de creşterea preţurilor la energie. Contribuţia se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societăţile în cauză care depăşesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) reprezintă peste 98% din companiile producătoare de ţiţei şi gaze naturale. FPPG este membru fondator al Confederaţiei Patronale Concordia, singura confederaţie patronală românească afiliată la Business Europe şi IOE (International Organization of Employers).