Felix Bănilă, propunerea ministrului Justiţiei pentru şefia DIICOT, i-a criticat pe colegii lui care au avut poziţii publice pentru apărarea independenţei procurorilor: Să ne vedem fiecare de treaba noastră

Candidatul propus de Tudorel Toader la şefia DIICOT, procurorul băcăuan Felix Bănilă, a primit, marți, aviz favorabil din partea Secţiei pentru procurori a CSM. A fost un vot strâns de 4-3 în favoarea lui Bănilă în ciuda prestaţiei sale de la audierea din CSM. Procurorul a admis că nu vorbeşte limbi străine şi nu ştie mare lucru despre rapoartele Moneyval, organismul anti-spălare de bani şi anti-finanţare terorism al Consiliului Europei, deşi DIICOT tocmai cu aşa ceva se ocupă.

(Foto: Inquamphotos/ Octav Ganea)

Potrivit unor surse din CSM, au votat pentru Bănilă ministrul Justiţiei, vicepreşedintele CSM Codruţ Olaru (doctorand al lui Tudorel Toader) şi procurorii Florin Deac şi Cristi Ban. Împotrivă au votat doar 3, procurorul general Augustin Lazăr, Tatiana Toader şi George Solomon. De altfel, ultimii doi l-au supus unui tir de întrebări pe Felix Bănilă şi au reuşit să îl prindă cu garda jos.

Procurorul a fost întrebat şi dacă a avut un rechizitoriu de o pagină privind incendierea a două căpiţe de fân, dar e evitat răspunsul. El şi-a început prelegerea prin a sublinia că este etnic român ceea ce i-a nedumerit pe membrii CSM. A explicat apoi că din pricina prenumelor sale – Felix Oliver – este întrebat adesea dacă este român.

I-a criticat pe colegii lui care au avut poziţii publice de apărare a independenţei procurorilor. Întrebat de ce nu a semnat declaraţia de independenţă asumată de peste 1000 de procurori şi judecători, Felix Bănilă a declarat că era dificil să facă acest lucru din poziţia de candidat la şefia DIICOT. El a adăugat apoi că procurorii au obligaţia de rezervă. El a declarat şi că nu consideră normale luările de poziţie publice ale unor parchete cu privire la diverse modificări legislative.

”Eu consider că nu este normal ca Ministerul Public să fie un mediator între actori politici în diversele etape ale evoluţiei legislative. Este firesc să fim nemulţumiţi de anumite modificări legislative care (…) poate ne afectează mijloacele pe care le avem la îndemână pentru a-i prinde şi pentru a-i pedepsi pe infractori. În schimb, noi suntem organ de aplicare a legii, trebuie să fim animaţi (…) de obligaţia de rezervă (…). Cred că trebuie să existe un respect reciproc şi să ne vedem fiecare de treaba noastră”, a spus Bănilă în şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, potrivit Agerpres.

Întrebat dacă ar refuza să adopte o poziţie publică pe o anumită temă, chiar dacă procurorii din subordine i-ar cere acest lucru, Felix Bănilă a răspuns: ‘Eu recunosc că pe acest segment trebuie să fim cât mai diplomaţi şi cât mai rezervaţi’. Poziţia sa a fost susţinută şi de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezent la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM. ‘Mi-a plăcut afirmaţia cu obligaţia de rezervă. Toţi avem libertatea de exprimare, dar magistraţii au acest statut special pe care îl onorează şi trebuie să-l onoreze. Să nu vă supăraţi dacă iarăşi va veni o vreme în care să punem în discuţie afirmaţii ale unor magistraţi care sunt mai politice decât ale oamenilor politici şi care (…) nu au legătură cu justiţia’, a spus Tudorel Toader.

Candidatul lui Tudorel despre protocoalele SRI-Parchet. Bănilă a declarat în faţa Secţiei pentru procurori a CSM că nu a înţeles de ce protocoalele dintre Parchete şi serviciile de informaţii au fost secretizate, precizând că prin acestea nu se făcea altceva decât ‘punerea pe hârtie’ a unei metodologii deja existente.

‘O opinie personală şi fără a deranja pe cineva – eu nu am înţeles de ce aceste protocoale au fost secretizate, pentru că, practic, prin aceste protocoale nu se făcea altceva decât să se pună pe hârtie o metodologie deja existentă, care funcţiona între unităţile de parchet şi serviciile de furnizare de informaţii. Este de bun simţ (…) ca atunci când primeşti o informaţie să oferi feedback ca şi beneficiar celui care ţi-a furnizat-o cu privire la finalitatea acestei informaţii. Are şi el oamenii săi din structură pe care trebuie să-i evalueze în funcţie de volumul de informaţii, în funcţie de calitatea informaţiei şi de valoarea informaţiei pe care a pus-o la dispoziţie. Dar, aşa cum vă spuneam, nu ştiu de ce a fost secretizat, pentru că aşa s-a dat naştere la foarte multe discuţii’, a declarat Bănilă.

Citeşte aici mai multe despre cine este procurorul Felix Bănilă.

DIICOT este parchetul specializat în combaterea crimei organizate, a macro-criminalităţii economico-financiare, a infacţiunilor informatice şi a terorismului. DIICOT, prin Secţia de combaterea a infracţiunilor de combatere a macro-criminalităţii economico-financiare, poate fi un parchet cel puţin la fel de important ca DNA. Pe vremea procurorului general Ilie Botoş, DIICOT a instrumentat marile dosare Iacobov, fraţii Iancu sau Dinu Patriciu, cu prejudicii de zeci de milioane de euro, finalizate apoi toate cu condamnări grele cu detenţie.