Fenomenul căutătorilor de comori în Buzău: Sunt peste 450 de detectoare de metale înregistrate legal / S-au acordat recompense de peste 60 de mii de lei / Persoanele care descoperă întâmplător bunuri arheologice sunt obligate să le predea în 72 de ore

Peste 61.000 de lei au fost acordaţi de către Consiliul Judeţean (CJ) Buzău cu titlu de recompensă unor persoane care au descoperit în anul 2024 bunuri arheologice, în jur de 450 de detectoare de metale fiind înregistrate legal de căutătorii de comori, transmite Agerpres.

Sumele încasate de către posesorii detectoarelor de metale în anul anterior s-au încadrat între 150 şi 5.300 de lei în funcţie de valoarea şi cantitatea obiectelor descoperite întâmplător pe raza unor comune precum Grebănu, Pârscov, Podgoria, Verneşti, Ţinteşti, Scorţoasa, Beceni, Ulmeni, Merei, Săhăteni, Topliceni sau Chiojdu.

„Muzeul Judeţean Buzău a informat despre mai multe descoperiri arheologice pe teritoriul judeţului Buzău, de către mai multe persoane fizice autorizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Este vorba despre diverse obiecte (monede, obiecte, fragmente ceramice, unelte, etc.), aflate în diferite stadii de conservare. Obiectele arheologice descoperite au fost evaluate de către Muzeul Judeţean Buzău la valoarea totală de 35.980 de lei, acestea fiind predate în condiţiile legii, în patrimoniul instituţiei judeţene de cultură. Persoanele fizice care au descoperit acest tezaur au dreptul de a solicita, conform legii, o recompensă financiară reprezentând 30% din valoarea bunurilor, calculată la momentul acordării recompensei”, prevede o hotărâre a CJ Buzău din luna martie a anului 2024.

Hotărâri similare au fost aprobate în luna mai, pentru suma de 16.475 de lei, 1.470 de lei în luna iulie şi 7.300 de lei în luna noiembrie a aceluiaşi an. Printre persoanele care au reuşit de-a lungul timpului să descopere obiecte arheologice deosebit de importante se numără şi Ionuţ Ciprian Chiriac, un fost căutător de chihlimbar care a descoperit pasiunea de a căuta bunuri arheologice, după ce medicul i-a recomandat să facă cât mai multe plimbări în mijlocul naturii. Cele mai multe dintre descoperirile sale în anul anterior au fost înregistrate pe raza localităţilor Nehoiu, Siriu şi Gura Teghii.

„Până în anul 2018 căutam chihlimbar, o pasiune moştenită de la bunicul meu, în iunie 2018 am trecut printr-o operaţie de hernie de disc, după operaţie medicul mi-a recomandat să merg mult pe jos observând că sunt din zona montană a judeţului Buzău, din comuna Colţi. Mi-am achiziţionat un detector de metale în anul 2021 şi am început, zona fiind plină de istorie. Printre cele mai importante descoperiri se numără un ac de cusut piei de animale de vreo 4.000 de ani, găsit în Munţii Siriu, folosit pentru confecţionarea îmbrăcăminţii în Epoca Bronzului. Am mai găsit un ciocan cu toc tot din Epoca Bronzului, în pădurile din Gura Teghii, un cuţit de bronz, o daltă de bronz, o suliţă, un ciocan, predate potrivit legii. Este istoria care trebuie păstrată. O fac din plăcere, pentru sănătate. Pericole sunt, în zona de munte, în special urşii, dar îi evităm. Nu este un hobby costisitor, este vorba de achiziţia detectorului şi procedura de autorizare. Interesul meu şi dorinţa este ca prin tot ceea ce găsim să contribuim la promovarea istoriei acestor meleaguri. În zona de munte a Buzăului unde îmi desfăşor activitatea, de la Nehoiu în sus, sunt foarte puţine situri arheologice”, a declarat Ciprian Ionuţ Chiriac, căutător de metale.

Potrivit specialiştilor, aportul adus de către pasionaţii care au descoperit bunuri arheologice, epigrafice, numismatice, paleontologice sau geopolitice, găsite în cadrul unor cercetări sistematice, precum şi cele găsite întâmplător prin lucrări de orice natură, aduc un aport important pentru colecţiile muzeale. Totodată, este necesar ca descoperirile să fie însoţite de informaţii cât mai precise atunci când sunt predate autorităţilor, iar locurile din care a fost extrase să nu fie deteriorate.

„Dacă această activitate se face în condiţiile legii, poate fi văzută în dublă perspectivă de către muzee. Este vorba despre acei specialişti care identifică o oportunitate în a publica piese de valoare care pot aduce un plus în domeniul academic, ştiinţific şi expoziţional, pe de altă parte, vorbim despre altă categorie de specialişti care reclamă decontextualizarea unor astfel de descoperiri, că nu sunt realizate după metodele şi mijloacele ştiinţifice pe care noi le folosim în săpăturile sistematice. Din punct de vedere administrativ, astfel de piese intră în procedură de conservare, restaurare şi valorificare în cadrul muzeului. Sunt foarte multe astfel de descoperiri, tezaure monetare, spre exemplu, care vin fără o pregătire prealabilă şi pot bloca toată activitatea laboratorului de restaurare, mai ales în contextul în care vorbim de termene limită în care muzeul trebuie să stabilească valoarea acestor obiecte şi să se acorde acea recompensă. Inclusiv noi am valorificat muzeal astfel de obiecte provenite din descoperiri, aduc un beneficiu cantitativ şi de expunere muzeală, dar cu rezerva că decontextualizarea tezaurelor, depozitelor afectează informaţia de interes ştiinţific şi istoric, mai ales că muzeele nu au mereu capacitatea de a verifica locurile declarate ca fiind locurile descoperirii, chiar dacă sunt specificate coordonatele de către căutători”, a precizat directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

Detectoarele de metale pot fi deţinute şi utilizate doar în baza unei autorizaţii eliberate de Poliţie, în caz contrar posesorul fiind pasibil de amenzi de până la 7.500 de lei.

„La nivelul unităţii noastre, a fost autorizată deţinerea a 452 de detectoare de metale. Deţinerea unui detector de metale fară autorizaţia emisă de unitatea de poliţie constituie contravenţie, conform art.28 alin.l, lit.g din O.G.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, cu amendă de la 2.500 de lei la 7.500 de lei şi sancţiunea complementară a confiscării detectorului. În cursul anului 2024 nu au fost aplicate sancţiuni contravenţionale pentru această abatere”, a transmis, pentru AGERPRES, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău.

Persoanele care descoperă întâmplător bunuri arheologice sunt obligate să le predea în 72 de ore din momentul în care le găsesc primarului comunei în a cărui rază a fost făcută descoperirea. Ulterior, primarul este obligat, la rândul său, să informeze serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii în 72 de ore şi să le predea direcţiei judeţene pentru cultură într-un termen de cel mult 10 zile.

Direcţia de Cultură Judeţeană decide asupra instituţiei căreia i se vor transmite în administrare bunurile descoperite, evaluarea bunurilor se stabileşte de experţi acreditaţi, iar autorul descoperirii are dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea acesteia, calculată la momentul acordării.