Fenomenul suvenirurilor cu Nicolae Ceaușescu | Legea interzice promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid / Președintele IICCMER: „Poliția ar trebui să ia măsuri. (…) E un fenomen legat de o criză de identitate la nivel social”

Pe strada Alba Iulia din Timișoara, oraș care, în decembrie, a comemorat 35 de ani de la Revoluția anticomunistă, pornită din acest oraș, în vitrina unui magazin de suveniruri tronează, la loc de cinste, cănile cu figura lui Nicolae Ceaușescu și a soției acestuia, Elena Ceaușescu, dar și cu stema României comuniste. Cazul de la Timișoara nu este deloc unic în șară. Se vând căni, magneți și alte obiecte care îl promovează pe Ceaușescu peste tot, în orașe sau sate, zone turistice, piețe, pe tarabe sau în magazine. Asta în condițiile în care există o lege promulgată în 2015, care aduce modificări la Ordonanța din 2002 și care interzice promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid. Aici intră Nicolae Ceaușescu, iar cei care vând astfel de suveniruri încalcă legea, după cum a explicat pentru G4Media președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER).

„Ceaușescu a fost un dictator sângeros. Ordonanța 31 din 2002 interzice promovarea cultului persoanelor acuzate de genocid și crime împotriva umanității. Aici intră exclusiv Nicolae Ceaușescu. Dar nu există o legislație care să interzică simbolurile regimului totalitar comunist din România, să interzică formarea de grupuri și chiar partide care să apeleze la astfel de simboluri. Ambele forme de totalitarism, atât nazist, cât și comunist, sunt la fel de periculoase. În ceea ce privește nazismul și regimul Antonescu, există o legislație clară – OUG 32 din 2002 reglementează foarte bine acest aspect. Însă, în ceea ce privește comunismul, ne putem baza în cadrul ordonanței doar pe cazul lui Nicolae Ceaușescu, care și la ora aceasta rămâne condamnat pentru crime împotriva umanității. Așadar, cei care vând obiecte cu chipul lui Ceaușescu încalcă clar această ordonanță, iar poliția ar trebui să ia măsuri”, a declarat Daniel Șandru, președintele IICCMER.

Legea spune că nerespectarea prevederilor legii anti-extremism se sancționează cu închisoarea de la șase luni la trei ani sau cu amendă.

„IICCMER este o instituție avertizoare, dar nu avem forța necesară”

IICCMER a testat în 2024 această ordonanță, trimițând o sesizare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sălaj, care privea un șofer de camion ce avea o prelată pe care apărea figura lui Nicolae Ceaușescu.

„Am primit răspunsul după vreo jumătate de an. Ni s-a spus că s-a dispus neînceperea urmăririi penale deoarece omul, chemat și anchetat de polițiști, a afirmat că nu știa că săvârșește o ilegalitate, că este dispus să dea jos acea imagine și că îi pare rău. Luând în considerare și faptul că un proces ar fi însemnat mai multe cheltuieli pentru stat, s-a dispus neînceperea urmăririi penale. IICCMER este o instituție avertizoare, dar nu avem forța necesară. Autoritățile statului, poliția în special, ar trebui să se autosesizeze în astfel de cazuri”, a adăugat Șandru.

„Nostalgie transgenerațională, care apare la tinerii născuți după Revoluție”

Cei care pun în vânzare produse care îl slăvesc pe Ceaușescu și comunismul românesc se gândesc la profit. Ei oferă această marfă pentru că există cumpărători, iar aceste obiecte se vând chiar foarte bine.

„E un fenomen legat de o criză de identitate la nivel social. Există oameni care nu s-au adaptat mental la tipul de societate democratică de după 1990. Se suprapune peste asta fenomenul nostalgiei. Putem vorbi de factori psihologici, în ideea că era bine când eram tineri. Dar există și o tendință vizibilă în ultima perioadă, care e mai periculoasă, anume ceea ce noi numim nostalgie transgenerațională, care apare la tinerii născuți după Revoluție și a cărei cauză nu poate fi decât tipul de educație pe care o primesc în familie, dar și modul în care este predată istoria în școala românească. Există suficienți profesori, uneori chiar și în mediul universitar, care promovează aceeași istorie triumfalistă predată în perioada interbelică și, ulterior, în perioada ceaușistă. Aici intră protocronismul din ideologia comunistă a lui Ceaușescu, întoarcerea la niște origini greu demonstrabile istoric, legate de daci. Așadar, deși în aparență avem de-a face cu un fenomen comercial, de fapt, el este mult mai profund. Societatea românească nu și-a rezolvat traumele totalitare”, a mai spus Daniel Șandru.

Fenomenul suveranismului, care a explodat în societatea românească, îl are ca simbol și pe Nicolae Ceaușescu, considerat de unii cel mai bun președinte din istoria României. În epoca sa, acesta a luptat pentru independența și suveranitatea țării, s-a opus influenței străine, a dezvoltat și construit, a plătit datoriile. Unii politicieni profită din plin de acest lucru, folosindu-l ca instrument electoral.

„Politicienii știu foarte bine ceea ce fac, pentru că există o așteptare socială. Statul român, din păcate, a așezat politicile memoriei întotdeauna la coada listei de priorități. Statul român nu a fost capabil, în 35 de ani, să construiască un memorial al victimelor comunismului – nu vorbesc de inițiativele private. Acum, IICCMER încearcă să construiască unul la Râmnicu Sărat, deoarece avem fonduri din PNRR”, a mai declarat Daniel Șandru.

Cănile de la Timișoara

În noiembrie 2024, activistul civic Corneliu Vaida, revoltat că aceste obiecte se vindeau la doar câțiva metri de Operă, unde mii de timișoreni manifestau în 1989 împotriva lui Ceaușescu, a făcut o sesizare la Poliția Locală. Cei de la Poliția Locală au răspuns că nu este de competența lor și au trimis cazul mai departe Inspectoratului Județean de Poliție Timiș.

IPJ Timiș i-a comunicat lui Vaida că sesizarea a fost redirecționată către Serviciul de Investigații Criminale, fiind înregistrată în 14.11.2024, iar ulterior, la data de 9.12.2024, a fost trecută în rândul cauzelor penale, „urmând a fi efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovare în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, prevăzută de art. 5 din O.U.G. 31/2002”.

„Am observat că un magazin de suveniruri de pe strada Alba Iulia comercializă o sumedenie de căni cu inscripții comuniste, cu stema RSR, ba chiar cu mecla dictatorului de care am scăpat în 24 decembrie 1989. Chestia asta mie unuia mi s-a părut atât imorală, într-un oraș ca Timișoara,  dar și ilegală, așa că în loc să mă duc și să dau, contra cost, bineînțeles! – de pământ cu cănile alea, am încercat o rezolvare civilizată a problemei, urmând calea legală. Zis și făcut. Asa că, în naivitatea mea, am sesizat organul. Într-un târziu, un reprezentant al organului mi-a răspuns și mi-a confirmat că cele sesizate de mine sunt fapte încadrabile în codul penal! Azi, la patru luni de atunci, ce să vezi, cănile cu pricina sunt tot acolo, într-o gamă parcă mai variată”, a arătat Corneliu Vaida, care crede că ar trebui emisă o Hotărâre de Consiliu Local prin care să se interzică comercializarea unor astfel de produse pe teritoriul Timișoarei.

De altfel, în urmă cu câțiva ani, la Târgul de Crăciun din Timișoara, un comerciant a fost obligat să retragă de pe tarabe cănile cu figura soților Ceaușescu, după ce acestea au fost prezentate în mass-media.

• G4Media a solicitat un punct de vedere de la IPJ Timiș. Atunci când îl vom primi, îl vom publica.

Și în Serbia se vând tricouri și obiecte cu figura lui Slobodan Miloșevici

Zilele acestea se sărbătoresc 35 de ani de la Proclamația de la Timișoara, document fundamental al Revoluției Române din decembrie 1989. Vitrina cu cănile cu figura lui Ceaușescu este chiar lângă un mesh de mari dimensiuni, cu câteva dintre semnăturile celor 189.510 susținători ai Proclamației din 1990.

„Văd în acest trend în care figurile lui Nicolae și Elena Ceaușescu devin simboluri pentru ceva neclar o similitudine cu ce se întâmplă în Serbia. Acolo se vând tricouri și obiecte cu figura lui Slobodan Miloșevici. Tinerii din Serbia, ca și cei de aici, cred că aceștia sunt eroi. Straniu e că nu se iau măsuri, deși există o lege. Aceste obiecte ar trebui interzise. Ne confruntăm cu o lipsă incredibilă de apetență a tinerilor pentru educație și cunoașterea istoriei. Noi, Societatea Timișoara, promovăm de ani de zile educația anticomunistă”, a declarat Brândușa Armanca, vicepreședintele Societății Timișoara.