G4Media.ro

Fenomenul „zero waste”. Au apărut și în România magazine care nu produc…

Foto: Facebook / Magazin Zero Waste București

Fenomenul „zero waste”. Au apărut și în România magazine care nu produc deșeuri, după modelul german. Lista celor șapte pionieri ai comerțului ecologic

Fenomenul zero waste a apărut și în România, după modelul german. Nu mai puțin de șapte magazine zero waste locale sau online din țară au fost identificate de G4Media. Magazinele își propun să producă zero deșeuri în funcționarea lor.

În România au apărut alte șapte magazine less waste, care, printre altele, folosesc zero plastic în produsele sau ambalajele lor și vând produse din materiale naturale sau biodegradabile.

Magazinele tip zero waste își propun să nu lase aproape niciun deșeu în urma lor. Produsele vândute sunt, de regulă, cele folosite în viața de zi cu zi: alimente, produse de igienă și recipiente. Magazinele de acest tip pun accentul pe materialele folosite și pe procesul de producție al produselor de pe rafturile lor: cât mai eco-friendly, cu materiale bio, de cele mai multe ori de origine locală. Un alt avantaj subliniat de magazine este că nu folosesc recipiente poluatoare. Fie sunt reutilizabile, fie sunt compostabile, fie pur și simplu nu există.

Iată magazinele zero waste din România identificate de G4Media:

Pe lângă magazinele zero waste, apar din ce în ce mai multe magazine less waste. Produsele vândute sunt, de regulă, din aceeași gamă ca și cele din magazinele zero waste, adică produse necesare vieții de zi cu zi: alimente, produse de igienă, recipiente sau produse pentru bucătărie. De regulă, magazinele își asociază identitatea de concepte de tipul „sustenabil”, „eco-friendly” sau „bio”. Produsele sunt, de cele mai multe ori, locale și cu ingrediente strict naturale și biodegradabile. Multe magazine subliniază faptul că nu folosesc deloc plastic în procesul de producție sau în ambalaje.

G4Media a descoperit următoarele magazine less waste:

În final, au apărut magazine online specializate pe un anumit produs sau pe o anumită gamă de produse. Scopul acestor magazine este să înlocuiască un produs dăunător mediului cu unul prietenos cu mediul. Asta însemnă materiale naturale și compostabile și un proces de producție prietenos cu mediul. Iată magazinele și specializarea lor:

Primul magazin zero waste a apărut în 2014, la Berlin.

Milena Glimbowski a fondat primul magazin alimentar care nu folosește ambalaje din Berlin. Clienții vin cu propriile ambalaje reutilizabile, cumpără doar cantitățile de care au nevoie și astfel se reduc gunoaiele.

Când i-a venit ideea, în urmă cu 9 ani în timpul unei cine, când spune că a strâns două pungi cu gunoi deși a gătit doar pentru două persoane. Tânăra de 31 de ani nu și-a imaginat niciodată că inițiativa ei va declanșa o revoluție în Germania și se va răspândi în întreaga lume.

Foto: Facebook / Magazin Zero Waste București

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii

  1. Ajungem ca pe vremea lu’ nea Nicu dar nu ca ne impune cineva. Ci ca e la moda si e „the right thing to do”. Si chiar e!
    N-a stiut cum sa puna problema ca dainuia familia lui si azi.

  2. O soluție posibilă la nivel global o reprezintă obligarea comercianților ca vânzarea produselor către utilizatorul final să se facă numai în ambalaje returnabile și biodegradabile. În plus mărfurile de folosință îndelungată să fie modularizate astfel încât să poată fi ușor modernizate/reparate și ușor de dezasamblat pe categorii de materiale în centrele de reciclare.

  3. Wow, nu credeam că există și la noi. O să pun articolul în bookmarks să le am la îndemână.

  4. Ne intoarcem la bacanie. Plecam la cumparaturi ca babele comuniste cu sacosele de rafie impletita dupa noi. Imi aduc aminte de borcanelele de iaurt comunist, de acu’40 de ani. Alea cu gat larg si capace din staniol. Iaurtul era iaurt. Acru. Nu era cremos, vartos si nici jeleuri de fructe nu avea. Iti dadea tovarasu’ de la rulmenti pentru bicicleta la branza totul invelit intr’o hartie oribila, maronie sau albastra. Si ca sa fie si mai eco, nici marfa nu gaseai. Erau rafturile goale, nu afectau mediul in niciun fel. De asta se ocupa industria lipsita de filtre, capacitati de tratare a apelor reziduale sau in general, de orice masura de protectie a mediului. In acelasi timp, sus la munte, brigadierii plantau paduri. Intelegeti dvs ce doriti de aici. A, sa nu uit, pe vremurile alea o punga de plastic cu Marlboro pe ea era motiv de mare mandrie. Observ ca ne intoarcem acolo.

  5. Bunica mea vobise cu o femeie de la sat care ii aducea lapte, astfel reutiliza sticlele si nu existau ambalaje. O parte din lapte il incalzea la 40 de grade, il punea in borcane de iaurt si il acoperea cu o carpa, astfel elimina si plasticul de la iaurt. Cand mancam iaurtul imi placea sa adaug putina dulceata, deci avea si varietate. Toate sunt vechi, doar ca vestul a avut 50 de ani in care uitase cum se face si are acum un fel de trezire din betie.