Fermierii din Vrancea susţin că sistemul antigrindină este responsabil pentru seceta din judeţ

Fermierii din Vrancea au susţinut, luni, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II Vrancea şi ai Prefecturii Vrancea, că sistemul antigrindină este responsabil pentru seceta din judeţ şi au cerut sistarea pentru cel puţin un an a tragerilor de rachete antigrindină cu iodură de potasiu, relatează Agerpres.

„Eu sunt fermier care am circa 4.000 de hectare. Am pierdut de când aţi înfiinţat dumneavoastră sistemul ăsta circa 15 milioane de euro. Bani pierduţi, cuantificaţi, cu procese verbale de calamitate etc. Eu fac agricultură în Vrancea de 27 de ani. Până să montaţi dumneavoastră sistemul acum şapte ani de zile nu am avut problemele astea. Aveam trei ani de zile agricoli, aveam şi unul prost, al patrulea, ca ăsta. Acum nu mai avem niciun an bun. S-a terminat. Eu văd când vin formaţiunile noroase şi când dă rachete nu mai plouă. Putna nu mai are apă, Milcovul nu mai are apă, sunt fântâni care nu mai au apă. Noi nu mai avem apă. (…) Eu înţeleg, dumneavoastră faceţi o treabă bună pentru viticultură, dar gândiţi-vă că noi trebuie să facem o alegere, mâncare sau vin. În toate judeţele unde aveţi montate aceste sisteme, e dezastru, secetă peste tot”, a spus Vasile Pamfil, unul dintre fermierii prezenţi la întâlnire.

Mai mulţi fermieri s-au declarat dispuşi să plătească, din banii lor, studii necesare care să lămurească dacă sistemul antigrindină este sau nu responsabil pentru seceta din judeţ şi au propus ca tragerile cu rachete antigrindină să fie sistate cel puţin un an de zile.

La rândul său, directorul de program antigrindină din cadrul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, Lucian Lazăr, le-a explicat fermierilor modul în care funcţionează sistemul antigrindină, subliniind beneficiile tragerilor cu rachete antigrindină.

„Avem o lege organică care reglementează activitatea, un program de omologare avizat de cinci ministere. (…) Procedurile operaţionale, de asemenea, sunt avizate de cele cinci ministere. Utilizăm nişte proceduri semi-militarizate, să spun aşa, pentru că utilizăm armament şi rachete. De aceea, nimeni de aici nu se joacă. Urmărim, pentru a combate grindina, doar anumiţi nori. Nu tragem după orice nor, nu lansăm în orice nor. (…) Principiul pe care ne bazăm este acela de a transporta de la sol iodura de argint, o substanţă care nu este toxică şi nu afectează sub nicio formă mediul înconjurător, până la 6 -7.000 de metri. Iodura de argint introduce nişte nuclee de condensare, care multiplică acele picături de apă şi gheaţă, astfel încât îngreunează norul şi stimulează timpuriu precipitaţiile din norul respectiv. (…) Există studii de specialitate, la nivel internaţional, care arată faptul că în celulele purtătoare de grindină în care s-a intervenit cu iodură de argint a crescut cantitatea de precipitaţii cu cel puţin 30%. (…) Eu vă înţeleg nemulţumirea, dar vreau să vă spun că nu putem da vina pe un sistem de care sunteţi conştienţi că a funcţionat”, a spus Lucian Lazăr.

Prefectul Nicuşor Halici a susţinut că trebuie identificate resursele necesare pentru a continua lucrările la canalul Siret-Bărăgan şi pentru crearea unui microclimat care să stimuleze precipitaţiile.

„Dumneavoastră (fermierii – n.red.) sunteţi aici să spuneţi cu ce vă confruntaţi. Discuţiile vor continua, când o să avem un nou ministru al Agriculturii o să-i cer, de asemenea, sprijin şi să vină inclusiv la Vrancea, să discutăm. Acum, indiferent cât va ploua până la sfârşitul anului, totul e calamitat. Trebuie să identificăm într-un timp foarte scurt resursele financiare necesare pentru a continua lucrările la Canalul Siret-Bărăgan şi acele alveole pe râurile din judeţ care să creeze acel microclimat, echilibru şi aşa mai departe, care să genereze inclusiv precipitaţii”, a declarat prefectul de Vrancea, Nicuşor Halici.

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II are 20 de puncte de lansare antigrindină funcţionale, dintre care 12 în judeţul Vrancea şi opt în judeţul Galaţi. Un punct de lansare poate proteja până la 12.000 de hectare, gradul de combatere a acestui fenomen şi de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină fiind cuprins între 75 şi 80%.