Festivalul Balkanik, cu Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara din Zece Prăjini, Papiers d’Arménies, Smadj Balkan Project, la Grădina, în Capitală/ Când are loc evenimentul

Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara din Zece Prăjini, Papiers d’Arménies, Smadj Balkan Project fac parte dintre artiştii care vor cânta la Balkanik Festival – Home of World Music, care revine între 8 şi 10 septembrie la Grădina Uranus şi pe strada Uranus din Bucureşti, transmite News.ro.

Această ediţie aniversară aduce o noutate captivantă: Balkanik Street Fair va anima strada Uranus în weekend-ul 8 – 10 septembrie, transformând-o într-o călătorie imersivă fascinantă în culturile şi tradiţiile regionale, printr-un târg de artizanat reinterpretat, jam sessions, ateliere creative şi multe alte activităţi care vor însufleţi una dintre străzile importante din vechiul cartier Uranus, unde odinioară locuiau meşteşugarii şi negustorii vechiului Bucureşti.

În Grădina Uranus, vor avea loc concertele de la scena mare a festivalului, expoziţii, demonstraţii meşteşugăreşti şi ateliere creative, video mapping pe turnul de apă istoric, mese rotunde despre tradiţiile creative şi activităţi pentru toate vârstele.

„Proiect co-finanţat de Primăria Municipiului Bucureşti prin ARCUB în cadrul Programului Bucureşti acasă 2023.”

Artiştii care vor urca pe scena mare a Balkanik Festival, ediţia X, sunt:

Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara din Zece Prăjini (România)

Ovidiu Lipan Ţăndărică este un artist complex, fiind unul din protagoniştii rock-ului românesc. Jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în exil, în Germania, întorcându-se pe meleagurile romaneşti după Revoluţie. Întors în ţară, a început să promoveze cultura muzicală românească şi armânească, prin realizarea mai multor albume diferite din punct de vedere stilistic. Compoziţiile sale, „Natalis”, „Margareta”, „Ave Maria”, „Tango Toledo”, au devenit piese de referinţă pentru genurile multi-etnice care convieţuiesc în spaţiul românesc. Fanfara Shukar numită şi „Speranţa” (în limba română) este o fanfară din satul Zece Prăjini, Iaşi, care s-a remarcat prin muzica cu tonalităţi balcanice, stilul lor fiind asociat cu cel al lui Goran Bregovic. Drumul formaţiei a căpătat avânt odată cu remarcarea ei de către Speranţa Rădulescu, etno-muzicolog la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, în ediţia din 1989 a Cântării României.

PAPIERS D’ARMÉNIES cu Dan Gharibian (ex-Bratsch) (Armenia-Franţa)

Inspirată de compoziţiile muzicale tradiţionale ale Armeniei, Greciei şi Turciei, Papiers d’Arménies traversează această rută care, de la est la vest, a inspirat mulţi poeţi, pictori, şi artişti. Cântecele populare armene din Achroughs se intersectează cu romanţele din Anatolia şi Georgia. Conduşi de Dan Gharibian – fostul solist al grupului Bratsch! – muzicienii reinventează o mare Armenie, cu amintiri, chipuri şi parfumuri ale copilăriei. Ei povestesc, de asemenea, exilul în Grecia a mii de armeni care au sosit cu barca în anii 1920, care au populat cartierele sărace din Atena şi Salonic. Aceştia vibrau auzind sunetele muzicii Rebetiko, muzica mahalalelor unde se cântau exilul, suferinţa şi dragostea pierdută.

SMADJ BALKAN PROJECT (Franţa-Tunisia)

Muzician parizian născut în Tunisia, Jean-Pierre Smadja (Smadj) a crescut ascultând muzică orientală, braziliană, funk, soul şi folk. În 2003, Smadj s-a alăturat maestrului percuţionist Burhan Öçal pentru proiectul Burhan Öçal & The Trakya All Stars. Între timp, Smadj a înregistrat propriile proiecte alături de alţi virtuozi turci precum Savas Zurnaci şi Orhan Osman, dar şi cu DuOud („Sakat” alături de muzicianul yemenit Abdulatif Yagoub şi „Ping Kong”). A realizat un proiect solo intitulat „Selin” alături de invitaţii speciali Erik Truffaz şi Talvin Singh; a compus coloana sonoră, alături de Cem Yildiz, pentru filmul „Muro”; a dezvoltat un proiect amplu intitulat „oud after Smadj” alături de Natacha Atlas, Ibrahim Maalouf, Mehdi Haddab şi Cem Yildiz. Pentru Balkanik Festival, Smadj conturează un proiect în exclusivitate, alături de muzicienii Sylvain Barou şi Ersoj Kazimov.

EXTRALISCIO (Italia)

Extraliscio este o trupă italiană produsă de Betty Wrong Edizioni Musicali, condusă de Mirco Miriani, un virtuoz multi-instrumentist. Filmul lor, „Extraliscio – Punk da Balera. Si ballerà finché entra la luce dell’alba” (câştigător al premiului SIAE pentru Talente Creative şi al premiului FICE-Federazione Italiana dei Cinema d’Essai în Mantova), produs în 2020 de Elisabetta Sgarbi, a fost distribuit de Nexo Digital în cinematografele italiene ca eveniment special. În acelaşi an, trupa a compus cântecul oficial al celei de-a 103-a ediţii a Giro d’Italia, intitulat „GiraGiroGiraGi”, şi cele două teme muzicale pentru evenimentul La Milanesiana, creat şi regizat de Elisabetta Sgarbi: „Il ballo della Rosa”, o piesă instrumentală, şi „Milanesiana di Riviera”. Extraliscio sunt inventatorii unei noi forme de muzică italiană dancehall.

KERMESZ A L’EST (Belgia)

Îmbinând emoţia melodiilor balcanice şi klezmer cu puterea rock-ului şi metal-ului, KermesZ à l’Est este o fanfară unică, de o vivacitate contagioasă. Înarmată cu jachete din piele şi legendarul lor spirit de petrecere, această neo-fanfară post-punk transformă publicul într-o mare de dansatori. Repertoriul lor unic este completat de interacţiunile lor scenice amuzante, inspirate din spectacolele bizare şi cabinetele de curiozităţi, pentru a crea un spectacol exploziv, plin de dans şi energie. De peste 10 ani, KermesZ à l’Est vitalizează festivalurile de artă stradală şi scenele festivalurilor din întreaga Europă.

PAULINA (România)

Paulina a urmat lecţii de pian, de canto şi de vioară, însă este tipologia de artistă care se lasă ghidată de intuiţie. Crescută printre casete, aproape de lăutari şi oameni creativi, provine dintr-o familie de muzicieni în cadrul căreia a învăţat să iubească viaţa prin artă, printre metalişti şi printre lăutari. Prin întreaga lume, Paulina caută frumuseţea din neconvenţional, cu inocenţă şi blândeţe. Paulina a devenit cunoscută odată cu lansarea pieselor Fetiţa ta de milioane, Bucureşti sau Cântec de dor, compuse în stilul de început al anilor ’90.

KRISTIJAN AZIROVIC ORCHESTRA (Serbia)

Orchestra Kristijan Azirović transformă fiecare concert într-o sărbătoare. Cu arsenalul său de instrumente de suflat şi percuţie, această celebră fanfară sârbă a câştigat numeroase premii la Festivalul Fanfarelor de la Guča. Această competiţie adună în fiecare an cele mai bune fanfare din Serbia şi nu numai, şi peste 300.000 de vizitatori în fiecare zi.

UFUK COŞKUN & friends (Turcia-România)

Ufuk Coşkun, muzician turc, locuieşte în prezent la Istanbul şi cîntă de 20 de ani la baglama (saz), iar pasiunea pentru filozofia şi sunetul acestui instrument a transmis-o prin concerte în majoritatea oraşelor mari din Turcia şi Germania. Prin muzica sa, el redă sentimentele predecesorilor săi necunoscuţi şi se află într-o continuă descoperire a spectrului propriilor sale trăiri. Pentru că singurul limbaj cu adevărat universal e muzica, Ufuk ne invită să facem împreună o călătorie sonoră în Anatolia. Vom face un popas atît la folclorul anatolian, cît şi în inima propriului limbaj muzical al artistului. Vom asista la jonglări între trecut şi prezent şi vom traversa un amalgam de emoţii modelate de saz, percuţie şi chitară, împreună cu Ufuk Coşkun şi invitaţii săi din Bucureşti.

WENYHORA (Polonia)

Wernyhora este o trupă de world music din Sanok, câştigătoare a Premiului I la Concursul de Muzică Tradiţională la Festivalul „Nowa Tradycja” (2021), precum şi a Premiului Principal şi Premiului Publicului la Festivalul „Mikołajki Folkowe” (2020). În căutarea lor muzicală actuală, trupa se concentrează în principal pe tradiţiile din zona de graniţă polono-ucraineană, în special muzica locuitorilor din Carpaţi (de la regiunea Lemko până la Hutsul).

La cea de-a X-a ediţie, organizatorii au lansat Manifestul Balkanik, pentru a exprima valorile care conturează evenimentul: „De 10 ani vedem binele în public. De 10 ani vedem multiculturalism – adică oameni care ştiu versurile, chiar dacă nu cunosc limba. De 10 ani vedem egalitate – pentru că noi n-avem zonă VIP. De 10 ani vedem curaj – pentru că oamenii nu au nevoie de modă pentru a fi ei înşişi. De 10 ani vedem comunitate – nu toată lumea se ştie, dar se recunoaşte. De 10 ani vedem incluziune – suntem festivalul la care toate tipurile de familii se simt ca acasă. De 10 ani vedem binele în public. De 10 ani suntem o comunitate – si facem petreceri de ţinut minte. De 10 ani trăim bucuria diversităţii. Bucuria ne defineşte. Balkanik Festival”.