G4Media.ro

Festivalul Strada Armenească începe la Grădina Botanică din Bucureşti

sursa foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea

Festivalul Strada Armenească începe la Grădina Botanică din Bucureşti

Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din Bucureşti este gazda celei de-a VIII-a ediţii a Festivalului Strada Armenească, organizat de Uniunea Armenilor din România între 2 şi 4 august, transmite News.ro.

Intrarea la festival este liberă, iar accesul se realizează în limita capacităţii.

Pentru accesul în Grădina Botanice se achită un bilet de intrare, în valoare de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru pensionari, elevi şi studenţi. Taxa poate fi achitată în avans, pe https://bit.ly/45S4lfj.

Festivalul promite o experienţă de neuitat pentru toate vârstele, oferind, vineri de la orele 17:00, şi sâmbătă-duminică de la orele 12:00:
• Concerte live: Subcarpaţi, Ladaniva, Ovidiu Lipan Ţăndărică feat. Stelu Enache şi Balkano, Paulina, JINJ, Karin Band, Prima Dragoste, Hayk Karoyi, Susanna Najarian, Lilit Petrosyan.
• DJ seturi şi jam sessions: Centrul Cultural Subcarpaţi şi Karin Band îşi unesc forţele într-un challenge muzical inedit, Hayk Karoyi, inspirat de Serghei Parajanov, creează o experienţă sonoră unică, iar DJ Miko şi Ligia Keşişian antrenează publicul înainte de concertele de la scena mare, sâmbătă şi duminică.
• Ateliere (sâmbătă şi duminică): Pentru copii, tineri şi adulţi – de la broderie, sculptură în piatră vulcanică (tuf) şi ceramică, la colaje inspirate de Sergei Parajanov şi dansuri armeneşti.
• Târg artizanal: Descoperă şi ia acasă creaţii originale şi meşteşuguri autentice armeneşti şi româneşti – de la bijuterii tradiţionale de la poalele muntelui Ararat la ţesături armeneşti reinterpretate.
• Experienţe culinare: Bucură-te de delicii internaţionale şi tradiţionale, inclusiv cafea la nisip, faimoasele prăjituri Marlenka şi delicii sărate cu cemen (չաման).

La poveşti în bibliotecă

Biblioteca pop-up din cadrul festivalului va găzdui sâmbătă, începând cu ora 16:00, discuţii despre cultura armeană & pop culture (Invitaţi E.S. Tigran Galstyan, Ambasadorul Armeniei în României, Oana Suciu, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, Hrant Jaghinyan, grafician, Poveşti din cartierul armenesc (invitaţi Varujan Vosganian – scriitor şi Preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Pambuccian – Preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Mihai Stepan Cazazian – redactor-şef al revistei Ararat).

Duminică, tot de la ora 16:00, va avea loc o discuţie despre marele cineast şi artist armean Sergei Parajanov, în compania regizoarei Armine Vosganian şi a criticului de film Victor Morozov. Sergei Parajanov, unul dintre marii maeştri ai cinematografiei, a creat două capodopere la rând, Shadows of Forgotten Ancestors (1964) şi The Color of Pomegranates (1969), având admiratori legendari precum Fellini, Godard şi Tarkovsky. Lucrările sale, şi în special colajele Mona Lisa, l-au plasat în compania lui Picasso şi Warhol. Aceste trei discuţii vor fi moderate de către Ligia Keşişian, poetă şi coordonatoarea Centrului Cultural Armean).

Tot duminică, de la ora 17:00, Hrant Jaghinyan va modera un dialog cu Ruben Koulaksezian, autorul cărţii „Little Armenias”, ghidul de călătorie al Diasporei Armene. Koulaksezian a vizitat peste 100 de ţări şi chiar a locuit în unele dintre acestea. „În multe zone, cartierele unde s-au stabilit armenii erau numite ‘Little Armenia’. În Franţa, există mai multe ‘Petites Arménies’ în Paris, Lyon, Valence, Marsilia etc. În Buenos Aires, ‘Pequeña Armenia’ este situată în districtul Palermo,” explică Koulaksezian. „Statele Unite, desigur, au multe Little Armenias, de la Worcester la Fresno la Watertown, iar astăzi, cel mai faimos este cartierul Little Armenia din East Hollywood, Los Angeles.”
Zonă dedicată copiilor, sâmbătă şi duminică: Activităţi de joacă, basme armeneşti animate de păpuşari, jonglerii şi baloane uriaşe de săpun, face painting, etc.

Uniunea Armenilor din România este o organizaţie non-guvernamentală constituită în anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiaţi în România după Genocidul din 1915. După 1990, Comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri, dar să şi promoveze cultura şi tradiţiile armene în rândul publicului larg.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...