Fiecare al treilea est-german și-ar dori un stat autoritar: discursul radical de dreapta e în creștere

În estul Germaniei, ostilitatea față de musulmani, xenofobia și șovinismul au ajuns să conteze la desemnarea unor majorități politice. Antisemitismul este, de asemenea, răspândit, arată o analiză Deutsche Welle.

Discursul radical de dreapta este deosebit de popular în estul Germaniei. Așa arată rezultatele unui studiu al Universității din Leipzig dedicat atitudinilor extremiste din landurile răsăritene ale Republicii Federale. „Observăm o înstrăinare pronunțată față de democrație”, constată autorii cercetării, o echipă condusă de psihologul social și sociologul Oliver Decker. Conform rezultatelor, nici măcar jumătate dintre oameni nu sunt mulțumiți de viața de zi cu zi în democrație.

Studiul a intervievat peste 3.500 de persoane din cinci landuri federale: Saxonia, Saxonia – Anhalt, Turingia, Brandenburg și Mecklenburg – Pomerania Anterioară. Aproximativ o cincime din populația Germaniei locuiește în aceste regiuni. Rezultatele sunt explozive din punct de vedere politic: în jur de jumătate dintre cei chestionați au cerut interzicerea imigrației musulmane și aproape 70 la sută susțin că străinii vin în Germania doar pentru a profita de beneficiile sociale.

Antisemitismul este, de asemenea, răspândit: aproape fiecare al treilea respondent spune că influența evreilor este prea mare.

Extremiștii de dreapta se regăsesc în oferta AfD

Atitudinile politice se răsfrâng și asupra comportamentului de vot: „Partidele de extremă dreaptă cu ofertele lor ideologice sunt atractive pentru o mare parte din populație”, explică autorii studiului. „Majoritatea oamenilor cu atitudini extremiste de dreapta se regăsesc printre susținătorii AfD”.

Alternativa pentru Germania chiar are un succes deosebit în regiune. Tocmai a câștigat, o premieră în istoria partidului, alegeri locale într-o comunitate din landul Turingia. Este prima unitate administrativă pe care o va administra un politican din gruparea aflată sub supravegherea serviciilor de protecția constituției federale, sub suspiciunea că ar promova ideologie de extremă dreapta.

Sondajele estimează că există șanse reale ca AfD să câștige anul viitor alegerile pentru trei parlamente de land. De ani de zile, partidul a punctat cu campanii agresive și uneori rasiste împotriva imigranților, în special a musulmanilor, și a oponenților politici. Potrivit studiului realizat la Universitatea din Leipzig, AfD nici măcar nu și-a epuizat rezervorul de potențiali alegători în Germania de Est: are posibilitatea reală de a mobiliza electorat din tabăra celor care în ultimii ani au refuzat să se prezinte la vot.

Până acum, AfD a influențat doar indirect politicile în landurile est-germane: toate celelalte partide au refuzat și continuă să refuze să coopereze cu formațiunea care solicită o restructurare radicală a societății și amenință în mod repetat cu măsuri politice drastice. O parte dintre membrii AfD și dintre susținătorii partidului sunt chiar considerați „extremiști de dreapta siguri”.

Nostalgia pentru un lider puternic

Până la reunificarea Germaniei, în 1990, landurile din est făcuseră parte dintr-un stat totalitar: dictatura comunistă instaurată de Moscova în Republica Democrată Germană. Reformele ce au urmat au dus la disponibilizări în masă, șomaj ridicat și exod masiv al populației din cele cinci landuri federale noi. Schimbările sociale au generat însă și un val de violențe împotriva unor părți ale populației. Nu au lipsit violențe rasiste repetate de-a lungul mai multor ani – și chiar și astăzi extremiștii de dreapta comit în mod regulat asemenea acte de violență.

De ce sunt atitudinile extremiste de dreapta deosebit de răspândite în Germania de Est? Potrivit rezultatelor studiului citat, motivul principal nu are legătură neapărat cu istoria de satelit sovietic a regiunii. Mai degrabă s-a răspândit o „mentalitate conspiraționistă” și dorința de a avea parte de un „stat autoritar”. Majoritatea celor chestionați împărtășesc nostalgia pentru un „lider puternic” sau un „partid puternic”. Răspândită este ideologia neo-național-socialistă, adică neonazism, bazată pe amintirea dictaturii din perioada lui Adolf Hitler: 33% dintre cei chestionați sunt de acord cu afirmația că Germania ar trebui condusă de „un lider care să guverneze cu o mână puternică, în beneficiul tuturor”. Și aproape un sfert consideră că național-socialismul a avut și părțile sale bune.

În Germania au existat, de-a lungul deceniilor din urmă, dezbateri sociale majore despre crime rasiste și campanii de ură. În multe locuri, inclusiv în Germania de Est, au fost înființate inițiative ale cetățenilor pentru a sprijini refugiații și a promova diversitatea socială.

Rezultatele studiului efectuat de Universitatea din Leipzig arată că atitudinile politice din Germania de Est par să fi fost relativ stabile timp de 30 de ani, că extremismul de dreapta nu a acumulat amploare – dar a existat și a rămas tot timpul la un nivel constant ridicat. Astfel se explică rezultatele bune ale AfD în alegerile de acolo. Alarmant, în acest context, este faptul că amploarea resentimentelor antidemocratice devine resortul unor crime cu motivație de extremă dreapta, cum ar fi incendierea unor centre de cazare pentru solicitanții de azil.