Filiala maghiară a firmei Deutsche Telekom a renunțat la săptămâna de lucru de patru zile pentru că beneficiile nu erau suficient de mari

O serie de angajatori din întreaga lume au testat o săptămână de lucru de patru zile pentru a vedea dacă săptămâna mai scurtă oferă beneficii pentru bunăstarea și productivitatea angajaților, iar rezultatele au fost promițătoare până în prezent.

Companiile au constatat că angajații aveau performanțe mai bune, datorită îmbunătățirii echilibrului dintre viața profesională și cea privată, și, de asemenea, a existat mai puțin absenteism și au fost mai puține demisii. Având în vedere rezultatele îmbucurătoare, marea majoritate a companiilor care au încercat o săptămână de lucru mai scurtă au rămas la acest model.

Dar compania de telecomunicații Magyar Telekom este o excepție evidentă, scrie Fortune. Compania cu sediul la Budapesta, care este ramura maghiară a colosului Deutsche Telekom, a început programul pilot în iunie 2022, fără a reduce salariile sau responsabilitățile oamenilor – așa cum se întâmplă de obicei în cazul altor încercări privind săptămâna de lucru de patru zile.

Au existat beneficii pentru început. Dar, spune compania, a descoperit, prin sondaje și interviuri cu angajații pe parcursul perioadei de un an și jumătate, că rezultatele inițiale de eficiență au dispărut în cele din urmă. În plus, beneficiile sistemului nu s-au aplicat în mod uniform tuturor angajaților, spune Magyar Telekom.

„În timp ce unii dintre colegi au rezolvat sarcinile fără niciun obstacol în timpul celor 4 zile mai intensive, a devenit clar că majoritatea dintre ei nu puteau lucra eficient în acest model”, a declarat compania deținută de Deutsche Telekom într-un comunicat oficial.

Obiectivul Magyar Telekom a fost să colecteze date și să testeze cum ar fi decurs o săptămână mai scurtă, iar 300 dintre cei aproape 5.000 de angajați, de la serviciul clienți la vânzări, au participat la experimentul companiei maghiare cu săptămâna de lucru de patru zile.

A fost dificil să se sincronizeze activitatea întregului personal în timpul proiectului, care a inclus servicii pentru clienți, suport tehnic și vânzări, a declarat Magyar Telekom pentru Bloomberg într-un e-mail.

„Căutăm în permanență noi direcții, cum putem găsi soluții mai bune și mai eficiente, fie că este vorba despre deservirea clienților noștri sau despre organizarea proceselor noastre de lucru. Am încercat aceasta din urmă prin testarea săptămânii de lucru de patru zile, ceea ce cred că arată deschiderea extraordinară a organizației noastre”, a declarat directorul general al Magyar Telekom, Tibor Rékasi. El a adăugat că firma a obținut feedback și cunoștințe în urma acestui proces, dar că va trece la o săptămână de lucru standard începând cu luna martie.

„În lumina rezultatelor, vom continua să lucrăm conform programului de lucru tradițional, dar în continuare vom căuta noi soluții care să sprijine echilibrul dintre viața profesională și cea privată și satisfacția colegilor”, a mai spus Rékasi.

Săptămâna de lucru de 4 zile, adoptată în alte părți

Companiile din testele anterioare care se află în minoritatea celor care au renunțat la săptămânile de lucru de cinci zile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că nu-și pot permite o zi liberă în plus, pentru că angajații trebuie să își aglomereze zilele cu un volum de muncă excesiv și că ar putea crește costurile.

În ciuda celor câteva cazuri de companii care au renunțat la proiectul cu săptămâna de lucru de patru zile, o serie de țări încă sunt dornice să încerce sistemul pentru toate avantajele pe care le oferă.

Germania, țara în care se află Deutsche Telekom, a dat recent startul unui proiect pilot de șase luni pentru o săptămână de lucru mai scurtă, cu 45 de companii participante.

Programul, așa cum a fost descris de Dale Whelehan, șeful 4 Day Week Global, organizația nonprofit neozeelandeză care conduce proiectul pilot, este conceput pentru a urma regula 100:80:100, prin care companiile mențin 100% din salariu pentru angajați, care vor lucra 80% din timp, dar vor obține 100% din producție.

„Acesta este, în esență, un proiect de transformare a resurselor umane și este o intervenție de productivitate. Organizațiile se străduiesc cu adevărat să se lupte cu îmbunătățirea productivității sau a randamentului performanței afacerilor lor – asta pentru că le lipsește în mod fundamental fundamentul unei afaceri care este condusă de oamenii săi”, a declarat Whelehan pentru Fortune luna trecută.

La rândul său, mișcarea pentru săptămâna de lucru de patru zile a obținut câteva victorii importante în ultimele luni – IG Metall din Germania, cel mai mare sindicat industrial din Europa, a reușit să negocieze un număr standard de ore de lucru de 32 de ore pe săptămână, ceea ce înseamnă aproximativ patru zile. În decembrie, producătorul de mașini sport de lux Lamborghini a anunțat că muncitorii săi din producție vor avea o săptămână mai scurtă.