Financial Times: Bulgaria, Croaţia şi România fac mult zgomot pe tema adoptării monedei unice, dar Banca Centrală Europeană le pune frână

Trei ţări din afara euro – Bulgaria, Croaţia şi România – fac toate mult zgomot pe tema adoptării monedei unice, scrie Financial Times, preluată de Rador, dar datele BCE arată că ele nu îndeplinesc condițiile tehnice. Bulgaria – cel mai sărac stat membru al UE – este candidatul cu cele mai mari şanse de a deveni al 20-lea membru al zonei euro. Guvernul de la Sofia vizează intrarea în sala de aşteptare obligatorie de doi ani în vederea adoptării euro, până la sfârşitul anului curent.

Dar statele care au moneda euro – marcate de amintirile crizei financiare şi ale unei perioade de lărgiri excesiv de zeloase – nu sunt prea dornice să mărească componenţa clubului, scrie FT. Suspicioşii au acum susţinere din partea BCE. În raportul său privind evoluţia ţărilor din afara zonei euro, BCE notează că niciuna din cele şapte ţări cărora li se cere prin lege să adopte euro nu este pregătită încă pentru aderare. Referitor la cele trei care îşi doresc activ acest statut – Sofia, Zagreb şi Bucureştiul – BCE priveşte cu o răceală hotărâtă potenţiala lor intrare.

Faţă de Bulgaria se manifestă „preocupări serioase” privind inflaţia, problemele de corupţie persistente şi lipsa oricărui progres în ceea ce priveşte modificarea legilor sale pentru a asigura independenţa băncii centrale, în ultimii doi ani, constată BCE. România şi Croaţia nu stau cu mult mai bine.

Nervozitatea privind deschiderea porţilor uniunii monetare este atât de mare, încât sunt presărate noi obstacole în calea acestor aspiranţi la euro. Oficialităţile BCE, care s-au aflat la Sofia săptămâna aceasta, le-au spus bulgarilor că ei vor trebui totodată să adere la proiectul uniunii bancare al UE, dacă vor să intre în sala de aşteptare pentru doi ani. Solicitarea este o cerinţă „nouă” care arată că zona euro şi-a învăţat „lecţiile post-criză”, a spus miercuri vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Bulgarii sunt, pe bună dreptate, iritaţi. Fostul vicepremier al ţării a atacat solicitările „inventate” ale Bruxelles-ului. Dar sârguinţa suplimentară ar trebui salutată de aspiranţii euro. În scurta sa istorie de 19 ani, proiectul monedei unice a fost bântuit de moştenirea permisului de liberă trecere acordat ţărilor care nu erau pregătite pentru aderare, Grecia fiind cel mai pertinent şi dureros exemplu.

„Criteriile Maastricht” ale UE pentru integrarea în zona euro – care măsoară nivelurile datoriei, deficitelor şi ratei dobânzii – nu mai sunt adecvate scopului. Stabilitatea sistemelor bancare naţionale şi independenţa instituţională a instanţelor şi băncilor centrale sunt acum la fel de vitale pentru a măsura gradul de pregătire pentru euro, cum era bifarea criteriilor economice anii trecuţi.