Financial Times: Cea mai mare temere a liderilor europeni este o înțelegere între Putin și Trump încheiată peste capul lor / Trump forțează Europa să își clarifice poziția față de Ucraina

Cel mai mare coșmar al președintelui francez, împărtășit de mulți dintre omologii săi europeni, este o înțelegere între Rusia și SUA, realizată fără consultarea ucrainenilor și europenilor. Astfel de abordări diplomatice nu sunt o invenție a lui Trump, au mai existat în istorie, arată un editorial publicat în Financial Times de Sylvie Kauffmann, director editorial la Le Monde.

La finalul unei prelegeri susținute săptămâna trecută la Universitatea Sorbona din Paris, istoricul american Timothy Snyder a transmis un mesaj clar europenilor: dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina, Europa trebuie să ofere Kievului tot ce poate — aderare la UE, trupe, investiții masive. În caz contrar, continentul va trăi permanent sub amenințarea războiului. „Acesta este momentul Europei, pentru că SUA nu vor face nimic”, a avertizat Snyder.

Emmanuel Macron nu are nevoie de convingere. În Europa, discuțiile despre războiul din Ucraina au luat o turnură bruscă. Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă și deschiderea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către o soluționare negociată creează o situație mult mai volatilă. Deviza aliaților de a susține Ucraina „cât va fi necesar” își pierde credibilitatea atunci când principalul partener părăsește acest angajament. Dorința lui Trump de a încheia războiul, fără a oferi europenilor detalii despre modul în care intenționează să facă acest lucru, reprezintă o provocare majoră pentru liderii de pe continent.

Totuși, Macron a obținut o victorie timpurie prin organizarea unei întâlniri între Zelenski și Trump în decembrie, cu ocazia redeschiderii Catedralei Notre-Dame. Această discuție se pare că l-a făcut pe Trump să înțeleagă că rezolvarea conflictului nu se poate face peste noapte. De asemenea, oficialii europeni subliniază că, până acum, președintele american nu a sugerat scenarii de tipul celor aplicate în Gaza pentru Ucraina, ceea ce oferă un oarecare sentiment de siguranță.

Un lucru este însă cert: politica de dezangajare a SUA. Nu este nevoie ca Trump să retragă țara din NATO; este suficient să refuze implicarea în războiul din Ucraina. Dacă Europa dorește să aibă un cuvânt de spus în negocieri, trebuie să aibă ceva de oferit pentru a-și proteja propriile interese, nu doar în ceea ce privește termenii acordului, ci și implementarea acestuia. O înțelegere care ar putea părea acceptabilă pentru Trump, deoarece pune capăt vărsării de sânge, nu va fi favorabilă Europei dacă nu împiedică Rusia să atace din nou Ucraina. Din această perspectivă, garanțiile de securitate solide pentru Kiev sunt esențiale.

O Europă obligată să se reinventeze

Aceasta este o realitate dureroasă pentru țările europene care, timp de decenii, și-au externalizat securitatea către SUA și care acum încep să realizeze că această garanție nu mai există. În prezent, are loc o dezbatere intensă privind garanțiile de securitate necesare pentru a proteja Ucraina. Țări precum Polonia, statele baltice, Suedia și Finlanda sunt printre cele mai hotărâte să ofere sprijin. Franța încearcă să joace un rol de lider, dar într-un mod diferit de cel obișnuit — reunind sprijinul altor națiuni și coordonând eforturile, mai degrabă decât impunându-și propria viziune.

Noi formate de cooperare sunt luate în considerare, chiar și în afara Uniunii Europene, precum includerea Italiei și Marii Britanii în „triunghiul de la Weimar” al Franței, Germaniei și Poloniei. După ce a fost criticat anul trecut pentru propunerea surprinzătoare de a trimite trupe occidentale în Ucraina, Macron trebuie acum să recâștige încrederea partenerilor europeni.

Totuși, Franța are o poziție aparte față de o eventuală administrație Trump care ar putea acționa mai degrabă ca un adversar decât ca un aliat. Pentru anumite state europene, în special cele aflate în proximitatea Rusiei, prăbușirea Ucrainei ar fi o catastrofă, deoarece s-ar afla direct în pericol. Aceasta le-ar putea determina să încerce să păstreze protecția americană cu orice preț, ceea ce ar fi în contradicție cu obiectivul de a construi o apărare europeană independentă. În schimb, Franța, datorită arsenalului său nuclear, nu resimte aceeași presiune.

Un moment decisiv pentru Europa

Avertismentul lui Timothy Snyder rezonează cu cel lansat de Mark Rutte, secretarul general al NATO, care a declarat recent că, dacă statele membre ale UE nu își vor crește drastic cheltuielile pentru apărare, vor avea de ales între două opțiuni: să învețe limba rusă sau să se mute în Noua Zeelandă. Confruntați simultan cu Putin și Trump, europenii sunt în sfârșit nevoiți să se confrunte cu realitatea pe care au încercat să o evite atât de mult timp.