Financial Times: Disputa dintre România și Ucraina pe canalul Bîstroe stârnește propaganda rusă

Un canal care leagă Marea Neagră și delta fluvială, cunoscută pentru viața sălbatică abundentă, a devenit un punct fierbinte geopolitic, scrie Financial Times într-o analiză despre controversa Bîstroe.

Extinderea canalelor de navigație din Delta Dunării este crucială pentru planurile Kievului de a dezvolta rute alternative de export după ce Rusia a blocat porturile ucrainene din Marea Neagră în urma invaziei sale la scară largă de acum un an. În timp ce un acord privind cerealele, susținut de ONU, pentru redeschiderea a trei porturi anul trecut, a fost un colac de salvare pentru economia ucraineană afectată de război și a stimulat aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, Kievul este hotărât să asigure rute viabile care să ofere mai multă protecție împotriva agresiunii rusești.

Kievul susține că adâncirea canalului face parte dintr-un program anterior sponsorizat de UE, Solidarity Lanes, menit să faciliteze comerțul Ucrainei cu blocul comunitar. Însă anunțul a stârnit reacții în România, unde oficialii au afirmat că dragarea amenință Delta Dunării, o rezervație naturală protejată la nivel mondial, cunoscută pentru biodiversitatea și abundența păsărilor, mai notează sursa citată.

În condițiile în care această dispută amenință să afecteze legăturile bilaterale, ambasada Ucrainei a făcut apel la români să „nu facă jocul propagandei rusești” care urmărește să submineze sprijinul lor pentru Kiev, în timp ce războiul se prelungește.

Ambasada Ucrainei la București a încercat rapid să clarifice faptul că lucrările au fost de „natură operațională” pentru a îndepărta nămolul care a redus adâncimea cursului de apă. Dar subiectul a devenit foarte politizat în România.

Ucraina a aprobat cererea României de a efectua propriile măsurători hidrografice pe canalul Bîstroe și pe brațul Chilia pentru a clarifica „informațiile contradictorii”, a declarat Ministerul român al Transporturilor. Măsurătorile sunt prevăzute să înceapă la 15 martie.

Marți, discuții mediate de Comisia Europeană au avut loc la Izmail, un oraș portuar ucrainean de pe Dunăre situat la aproximativ 60 km vest de canalul Bîstroe.

Pentru Gabriel Păun, președintele grupului ecologist românesc Agent Green, discursul public de până acum a fost saturat de „prea multă politică și prea puțină știință”, mai notează FT.

„Știu că România și Ucraina ar trebui să aibă un consens înainte ca orice lucrare să fie efectuată în orice colț al Deltei”, a spus el. „Consensul trebuie să prioritizeze conservarea ecosistemului înaintea câștigurilor economice”.

Financial Times îl citează și pe Adrian Stănică, cercetător la Institutul Național de Geologie Marină din București, care subliniază că ar fi costisitor pentru Kiev să dezvolte și să întrețină ruta Bîstroe-Chilia. Dar, potrivit acestuia, lucrările de întreținere periodică au efecte neglijabile asupra biosferei.

Cu legăturile bilaterale în joc, el a adăugat că în România discursul pe această temă a devenit „intoxicat” de știri false și posibil alimentat de o țară terță, fără a numi Rusia.

Costin Ciobanu, un politolog român de la Universitatea Royal Holloway din Londra, a declarat că numai faptele vor permite o „discuție informată despre ceea ce au făcut ucrainenii și dacă lucrările lor la canalul Bîstroe au reprezentat o amenințare pentru Delta Dunării”.

„Interesul principal al României este ca Ucraina să câștige acest război și nu ar trebui să lase ca episoade ca acesta să pună la îndoială”.