Financial Times: Maghiarii din Ucraina se întorc împotriva lui Viktor Orbán din cauza alianței cu Rusia

Cotidianul britanic The Financial Times a publicat un reportaj în care arată că, după invazia rusă în Ucraina, minoritatea maghiară din Zakarpatia se simte din ce în ce mai aproape de Kiev decât de Budapesta, unde premierul Viktor Orbán nu a făcut decât să își consolideze legăturile cu președintele rus Vladimir Putin.

Aceasta este o invalidare a politicii din ultimul deceniu a premierului Orban, care a încercat să își extindă influența constant asupra minorității maghiare din țările cu care se învecinează Ungaria.

Cândva apropiată de 150.000 de oameni, comunitatea maghiară numără în prezent aproximativ 70.000-80.000 de persoane. După ce Rusia a anexat Crimeea și părți din estul Ucrainei începând din 2014, Kievul a încercat să stimuleze identitatea națională și în 2017 a adoptat o lege care restrânge drepturile minorităților, inclusiv în domeniul educației. Acest lucru a înfuriat comunitatea maghiară și a determinat-o să îl susțină pe Orbán. Dar, de la invazia la scară largă de anul trecut, majoritatea maghiarilor din Zakarpatia s-au răzgândit, arată FT.

„Obișnuiam să mă identific ca ungur cu cetățenie ucraineană”, a declarat György Buleca, directorul unei companii care importă bunuri din Ungaria. „Acest lucru s-a schimbat când Orbán a spus că acesta nu este războiul lui și că ar trebui să fim de acord cu o încetare a focului”.

„Ceea ce face Orbán are sens doar ca fiind agenda altcuiva”, a spus el, referindu-se la Putin. „Războiul a schimbat totul. Maghiarii din Zakarpatia nu îl mai susțin pe Orbán”, a declarat György Buleca pentru FT.

Drepturile minorităților sunt o non-problemă, a spus el. Școlile pot în continuare să predea totul în limba maghiară până la vârsta de 10 ani, apoi trebuie să introducă treptat limba ucraineană.

„Legea este lege. Noi suntem în Ucraina. Este în regulă dacă nu vorbești ucraineană? Nu”, a spus Buleca. „Toată această problemă este deturnată de ruși; Orbán este pionul lor”.

Moscova a căutat într-adevăr să alimenteze tensiunile etnice, a declarat Iaroslav Galas, care a fost viceguvernator al regiunii Zakarpattia până când s-a alăturat forțelor ucrainene care luptau pe linia frontului în martie anul trecut. Un centru cultural maghiar din Zakarpattia a fost atacat de două ori în 2018. Deși nimeni nu a fost rănit, SBU, agenția de informații a Ucrainei, a lansat o amplă anchetă. Galas a declarat că a lucrat îndeaproape cu aceasta și a constatat că prima explozie a fost comisă de un grup de polonezi cu legături rusești. A doua a fost o treabă pur rusească, a spus Galas. „Moscova a vrut să pună gaz pe focul pe care l-a aprins legea educației”, a spus Galas.

În momentul în care au avut loc atacurile, Ucraina deținea informații potrivit cărora Rusia identificase Zakarpatia ca punct de vulnerabilitate pentru a exploata tensiunile etnice și, în cele din urmă, chiar pentru a desprinde regiunea de Ucraina, a spus Galas.

„Legăturile dintre Budapesta și Kiev erau tensionate, iar Rusia a văzut o oportunitate de a intra în joc”, a spus Galas. Totuși, după invazia din 2022, rușii nu s-au mai concentrat la fel de mult asupra Zakarpatia.

Ca și Galas, sute de etnici maghiari s-au alăturat efortului de război și au ajutat la eliberarea satului Ambarne din regiunea Kharkhiv pe 23 octombrie, care a coincis cu sărbătoarea națională a Ungariei care comemorează revoluția antisovietică din 1956.

Mass-media vorbitoare de limbă maghiară din Ucraina sunt, de asemenea, în dezacord cu liniile oficiale venite de la Budapesta.

„Noi raportăm despre sacrificiul maghiarilor”, a declarat Gábor Fehér, editor de știri maghiare în presa de stat ucraineană din Uzhgorod, cel mai mare oraș din Zakarpattia. „Dar apoi Orbán spune ceva de genul că nu poate scăpa de energia rusească, iar oamenii ne inundă din nou cu comentarii pline de ură… . ’Du-te în Ungaria, unde îți este locul’ este cel mai blând dintre ele”.

Fehér spune că nu primește instrucțiuni de la Kiev – spre deosebire de mass-media de stat ungară disponibilă în toată Zakarpattia, care papagalicește replicile lui Orbán.

Mai aproape de graniță, unde locuiesc mai mulți maghiari și unde mass-media de stat este consumată pe scară largă, mesajul lui Orbán rezonează. Locuitorii își reglează chiar și ceasurile cu o oră înainte, pe fusul orar al Budapestei.

„Oamenii de aici spun: acesta nu este războiul nostru”, a declarat un lider religios de rang înalt care a cerut să rămână anonim de teama repercusiunilor. El a adăugat că istoria acestei regiuni de graniță – care a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, România, Cehoslovacia, Uniunea Sovietică și Ucraina în decurs de un secol – înseamnă că este mai puțin în ton cu obiectivele patriotice ale Kievului decât restul țării.

„Zakarpatia este patria noastră, dar Ucraina nu este”, a spus el. „Bunicul meu s-a născut în Ungaria, a crescut în Cehoslovacia, a trăit în URSS și a murit în Ucraina, fără să părăsească niciodată acest sat. Sistemele politice vin și pleacă, iar noi vrem doar să trăim aici.”

Timp de un deceniu, guvernul Orbán a oferit comunității maghiare sprijin cultural și financiar, inclusiv o cale rapidă de obținere a cetățeniei și un program controversat de acordare a pașapoartelor UE. Acest lucru i-a determinat pe mulți să părăsească Zakarpattia și să caute o viață mai bună în alte țări europene.