Finlanda și Suedia se pregătesc să adere la NATO chiar din vară. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a determinat cele două țări să renunțe la neutralitate – The Times

Rusia a făcut o „greșeală strategică de proporții”, deoarece Finlanda și Suedia par a fi pregătite să adere la NATO chiar din vară, potrivit unor oficiali citați de cotidianul The Times.

Washingtonul mizează pe această evoluție care va întinde armata Rusiei și va mări alianța occidentală de la 30 la 32 de membri, ca o consecință directă a invaziei președintelui Putin în Ucraina.

Oficialii americani au declarat că aderarea la NATO pentru ambele țări nordice a fost „un subiect de conversație și mai multe sesiuni” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai alianței de săptămâna trecută, la care au participat Suedia și Finlanda. „Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?”, a declarat un oficial american de rang înalt.

Cererea Finlandei este așteptată în iunie, iar Suedia ar trebui să o urmeze.

Prim ministrul Finlandei, Sanna Marin, a declarat că a sosit momentul ca Finlanda să își reconsidere serios poziția față de NATO. „Rusia nu este vecinul pe care îl credeam”, a declarat ea la sfârșitul săptămânii, îndemnând ca decizia să fie luată „în mod temeinic, dar rapid”.

„Cred că vom avea discuții foarte atente, dar, de asemenea, nu vom folosi mai mult timp decât trebuie în acest proces, deoarece situația este, desigur, foarte gravă.” a continuat ea.

Suedia efectuează și ea o revizuire a politicii de securitate care se va încheia până la sfârșitul lunii viitoare, reflectând calendarul finlandez. „Nu exclud în niciun fel aderarea la NATO”, a declarat prim ministrul Suediei, Magdalena Andersson, în urmă cu două săptămâni.

Cele două state colaborează pentru a crea un consens intern, dar, subliniază oficialii, deciziile finale vor fi luate independent. Ambele țări se confruntă cu Rusia în Marea Baltică, iar Finlanda are o graniță terestră de peste 1.300 de kilometri.

NATO face planuri de desfășurare a unei forțe militare permanente de amploare la frontierele membrilor pentru a preveni o nouă invazie rusă, în timp ce se adaptează la o „nouă realitate”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că acțiunile președintelui Putin au provocat „o transformare fundamentală” a alianței politico-militare, care va reflecta consecințele pe termen lung ale războiului din Ucraina.

Alianța are acum 40.000 de militari sub comanda sa directă pe flancul estic al Europei, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Acest lucru marchează o creștere de aproape 10 ori față de mărimea forței sale înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la 24 februarie.

Stoltenberg a declarat că puterea militară a NATO ar putea fi întărită din nou pentru ca țările care au granițe comune cu Rusia și Belarus să fie capabile să respingă o tentativă de invazie.

„Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană”, a declarat el pentru The Sunday Telegraph. „Prin urmare, le-am cerut acum comandanților noștri militari să ofere opțiuni pentru ceea ce noi numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO. Mă aștept ca liderii NATO să ia decizii în acest sens atunci când se vor întâlni la Madrid, la summitul NATO din iunie.”

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar determina o redistribuire pe flancul nord-vestic al lui Putin, supra-extinderea armata sale, care a fost deja grav afectată de rezistența din Ucraina și de conflictul prelungit.

Diplomații europeni subliniază că ambele țări ar spori semnificativ capacitățile NATO, în special în ceea ce privește colectarea de informații și puterile forțelor aeriene. „Suedia și Finlanda ar fi adevărate pene în cușma NATO în calitate de contribuitori neți. Sunt jucători reali”, a declarat un diplomat al alianței europene.

Rusia a avertizat împotriva aderării Finlandei și Suediei la NATO. „Totul se referă la descurajarea reciprocă și dacă o parte – și noi considerăm că NATO este o parte – va fi mai puternică decât cealaltă, în special în ceea ce privește armele nucleare, atunci va fi considerată o amenințare pentru întreaga arhitectură de securitate și va fi nevoie să luăm măsuri suplimentare”, a declarat vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, pentru Sky News.

Posibila mișcare a Finlandei de a se alătura rândurilor NATO riscă să răcească legăturile sale cu Moscova, au avertizat analiștii și experții ruși.

În trecut dușmani înverșunați în Războiul de iarnă din 1939 – 1940, cei doi vecini au construit după înfrângerea Finlandei, aliată a Germaniei Naziste până în 1944 o relație parteneriat bazat pe pragmatism și realism. “Finlandizare” a devenit un termen care descria combinația dintre o politică internă independentă, combinată cu o politică externă non-agresivă la adresa Rusiei.

Totul s-a schimbat atunci când Rusia a invadat Ucraina. Câteva zile mai târziu, cel mai mare cotidian finlandez, Helsingin Sanomat, a publicat un editorial în care recunoștea că „relația specială” cu Rusia era nulă. „Prin urmare, ceilalți piloni de bază ai securității Finlandei vor trebui, în mod inevitabil, să fie luați în considerare”, se spunea în editorial.

Sprijinul pentru aderarea la NATO a crescut la 62% în martie, o creștere de 19% într-o lună.

Dar Rusia a precizat că vede extinderea în continuare spre granițele sale ca pe o „linie roșie”. „Va otrăvi relațiile bilaterale”, a declarat Tatiana Stanovaya, fondatoarea firmei de consultanță politică R. Politik. Cu toate acestea, este puțin probabil ca aderarea Finlandei la NATO să stârnească din partea Moscovei reacția incendiară pe care ar fi avut-o în trecut, consideră ea.

„Dacă acest lucru ar fi fost acum un an, reacția ar fi fost cu adevărat extremă și emoțională. Dar, în situația actuală, această amenințare nu se află în fruntea listei de probleme a Rusiei”, a declarat Stanovaya. Ea a adăugat că Finlanda, spre deosebire de Ucraina, nu face parte din fosta Uniune Sovietică, pe care Rusia o consideră că se încadrează ferm în sfera sa de influență. „Este mai puțin dureros, din punct de vedere geopolitic”, a spus Stanovaya.