Finlanda, un atu pentru NATO în faţa Rusiei – analiză

Analiză a publicației La Libre Belgique, preluată de Rador:

Aderarea Finlandei la NATO adaugă o armată puternică forţelor Alianţei şi o piesă care lipsea din puzzle-ul de apărare de pe flancul estic, vulnerabil în caz de atac rusesc, potrivit mai multor analişti şi oficiali militari.

Când preşedintele rus, Vladimir Putin, a lansat invazia în Ucraina, Moscova şi-a justificat acţiunea acuzând NATO că ar încerca să pătrundă pe teritoriul ei. 13 luni mai târziu, aderarea Finlandei înseamnă că Alianţa defensivă condusă de Statele Unite îşi dublează frontiera cu Rusia şi modifică situaţia militară de la Baltica la Arctica. Puzzle-ul va fi complet atunci când şi Suedia, care a cerut să adere în acelaşi timp cu Finlanda, se va alătura la rândul ei Alianţei.

„Acum, Finlanda are nevoie de NATO, dar şi NATO are nevoie de Finlanda faţă de o Rusie agresivă”, subliniază Jamie Shea, un fost înalt oficial al NATO devenit cercetător asociat grupului de reflecţie Chatham House. „Apărarea colectivă contra Rusiei va fi mai uşoară acum, o dată cu accesul la teritoriul finlandez şi la capacităţile aduse de Finlanda”, adaugă el.

Alianţa caută de ani de zile să-i protejeze pe cei trei aliaţi ai săi baltici – Estonia, Letonia şi Lituania – contra unui eventual atac al Rusiei. Îngrijorarea s-a concentrat pe coridorul Suwalki, o fâşie de 65 km între enclava rusă Kaliningrad şi Belarus.

Un atac pe acest coridor ar tăia ţările baltice de Polonia şi de restul aliaţilor lor din NATO. Cu Helsinki la mai puţin de 70 km de capitala estonă Tallinn, de cealaltă parte a Balticii, s-a deschis un nou drum pentru a aduce rapid întăriri.

„Aderarea Finlandei va întări apărarea avansată a NATO şi va contribui la descurajare”, a declarat pentru AFP ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur. „Dar îngrijorarea privind Suwalki rămâne, deoarece Belarus a devenit de facto un district militar al Rusiei”, a insistat el pledând pentru o întărire a planurilor de apărare pentru ţările baltice.

Mai la nord, Finlanda va ajuta Alianţa să apere o fâşie îngustă de teritoriu norvegian frontalier Rusiei, în peninsula Kola, subliniază analistul Jan Kallberg, de la European Policy Analysis. Şi în vreme ce se intensifică luptele pentru controlul regiunii arctice între Rusia, China şi Occident, întărirea poziţiei NATO în această regiune devine un atu.

Dar adăugarea a 1.300 km de frontieră terestră cu Rusia implică inevitabil vulnerabilităţi şi asigurarea apărării ei este o provocare pentru strategii NATO.

Kremlinul s-a angajat să-şi întărească forţele din apropierea graniţei în anii următori. Dar va fi nevoie de ani pentru ca Moscova să reconstituie capacitătile sale distruse în Ucraina, estimează analiştii. Potrivit acestora, pentru a evita să provoace Moscova, Finlanda ar trebui să urmeze exemplul Norvegiei vecine şi să nu lase să staţioneze forţe ale NATO permanent pe teritoriul ei.

Armata finlandeză este bine pregătită pentru luptă şi are experienţa condiţiilor climatice extreme în zona arctică. „Finlanda este una din puţinele ţări europene care nu a încetat niciodată să se pregătească pentru un potenţial război”, aminteşte Minna Alander, cercetătoare la Institutul finlandez de afaceri internaţionale. În vreme ce alte armate din Europa occidentală şi-au redus efectivele după războiul rece, Finlanda a păstrat un model de recrutare conceput după invazia făcută de Uniunea Sovietică în 1939.

„Asta îi dă acum Finlandei capacitatea sa mobilizeze 280.000 de militari în vreme de război şi să dispună de o rezervă totală de 870.000 de soldaţi, subliniază Minna Alander.

„Cu 1.500 de piese, Finlanda are una din cele mai mari artilerii din Europa şi ea continuă să investească în apărarea aeriană cu un nou avion de vânătoare american F-35”, din care a comandat 64 de exemplare.

Aderarea iminentă a Finlandei scoate în evidenţă absenţa Suediei, a cărei aderare este blocată de Turcia şi Ungaria. Dar simplul fapt că Finlanda intră în Alianţa atlantică „va întări Suedia, deoarece ea va fi de acum înainte înconjurată de membri ai NATO”, aminteşte Jamie Shea. (Traducere: Gabriela Sîrbu)