G4Media.ro

Firmele din Bihor nu mai găsesc muncitori nici când le oferă salarii…

Foto: Sala Polivalenta Constanta

Firmele din Bihor nu mai găsesc muncitori nici când le oferă salarii spre 1.000 de euro / ”Mâine am angaja 200 de oameni, dar nu știm de unde să îi scoatem”

Oamenii de afaceri din Bihor se plâng de faptul că nu mai au de unde să recruteze forță de muncă, relatează Bihoreanul.

Compania bihoreană Valtryp, care echipează cu volane mașini de lux ca Jaguar și Porsche, pentru care are comenzi până în 2028, caută angajați continuu. „Dacă am putea, mâine am angaja 200 de oameni, dar nu știm de unde să îi scoatem”, spune directorul general Valer Trip.

Raportul de forţe de pe piaţa muncii din Bihor s-a răsturnat. Angajatorii, care înainte dictau condiţiile, sunt acum la mâna angajaţilor.

„Există o criză uriaşă de personal. La bursa locurilor de muncă, un angajator era fericit că a găsit, în sfârşit, un reglor. Vorbim de o persoană cu studii medii, cu competenţe tehnice, care ştie regla utilaje. Aceasta poate câştiga între 6.000 şi 7.000 lei net, ceea ce până acum era imposibil în Oradea. Dispariţia industriei comuniste în anii 90 a pecetluit soarta a mii de bihoreni. Unii s-au reprofilat, alţii s-au pensionat. Nu puţini au emigrat. După 2009, când au fost desfiinţate şcolile profesionale, alţi meseriaşi n-au mai apărut. „E destul să cauţi un instalator sau un zidar şi realizezi dimensiunile crizei”, explică directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba.

La cea mai recentă bursă a locurilor de muncă, desfăşurată la finele lunii octombrie, peste 50 de firme au scos la bătaie 2.000 de locuri de muncă. Cea mai mare trecere o au muncitorii necalificaţi. „Peste 70% din locurile de muncă vacante sunt pentru calificări joase, de simpli operatori”, spune directorul AJOFM. În premieră, însă, e criză şi de specialişti. „Există 200 de locuri de muncă pentru absolvenţii de studii medii şi superioare, ceea ce înseamnă cam 10% din total”. În 90% dintre cazuri este vorba de ingineri, tehnologi şi electrotehnişti pentru firmele de producţie. Iar cererea e în continuă creştere.

Mai mult, criza de personal afectează, tot în premieră, inclusiv angajatorii „de la stat”. După ani în şir în care şcolile de subofiţeri atrăgeau peste 3 candidaţi pe un loc, la examenele din toamna trecută concurenţa a coborât la doar 1,3 pe un loc.

„Un jandarm câştigă cam 4.000 lei, cu tot cu ore suplimentare, ture de weekend, vechime. Un muncitor în privat poate câştiga la fel, fără niciun risc ori privaţiune”, spune col. Ioan Bogdanşeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Hai ca mi-a placut asta cu jandarmul. Deci omul castiga fix ca in sectorul privat dar nu e bine ca iese la pensie la 47 de ani cel mult ? Trebuie sa ia dublu sau cum ?

  2. Jandarmul ia 4.000, beneficiaza de servicii medicale prin OPSANJ, se pensioneaza la 45 de ani cu 4000 pensie si mai castiga inca vreo 5.000 in privat. Cumuland pensia si salariul, ajunge destul de bine cu foarte putina scoala. Ca sa nu mai vorbim de sefii lor si de salariile, respectiv pensile pe care le iau (tot cu putina scoala).

  3. Ar fi interesant să vedem o statistică privind accidentele de muncă la muncitori și cele la jandarmi ca să avem o privire în ansamblu asupra riscului. Pe de altă parte ar mai fi interesant de aflat și orele efectiv lucrate dar acest lucru evident nu este în statistici la Jandarmerie.

  4. Au viata grea , risca sa devina alcoolic.

  5. cam aceeasi patroni si-au batut joc de oameni , de i-au fortat sa plece in strainatate, si am refer la meseriasi

    cam aceeasi clasa politica de 33 ani promoveaza prostia si distruge educatia , nu mai zicem de scolile profesionale, care in afara de Funeriu, nu s-a mai facut nimic

  6. Să se mute în Jermanea sau pe Spanea cu firma, acolo îs muncitorii.