FIT-Finanțe pe Înțelesul Tuturor, un proiect Banca Transilvania: Cum ne protejăm online? „Dacă e prea mișto, e foarte probabil să nu fie real”

Petrecem din ce în ce mai mult timp online și, dincolo de riscurile aduse pentru sănătatea noastră mintală, există și riscuri care pot avea consecințe mai palpabile, cum ar fi să ne fie furate datele de acces la conturile bancare sau chiar identitatea.

Ce probleme apar atunci când petrecem mare parte din zi online, când ni se „fură” încontinuu atenția și cum descoperim știrile false? Ce pericole ne păzesc la orice colț de internet și cum ni se fură la propriu și banii? Cum facem să nu cădem victima unor scheme de tip scam? Cum ne ferim de frauda online? Răspund, într-un nou episod al emisiunii FIT-Finanțe pe Înțelesul Tuturor, un proiect Banca Transilvania, Silviu Istrate (Faiăr), content creator, Bogdan Drăcea, stand-up comedian și content creator, Dragoș Stanca, antreprenor tech și expert media, și Denisa Sima, psihoterapeut și content creator.

Timpul excesiv pe internet dăunează

Bogdan Drăcea, stand-up comedian și content creator, spune că stă „cam prea multe ore” pe internet, dar mare parte pentru muncă. „Îmi place să mă uit la chestii exagerat. Am avut nevoie să aflu cum să conectez cablurile, să dai curent de la o mașină la alta. Apoi am început să mă uit la aproape toate mărcile de mașini existente pentru că nu toate au bateria în capotă, unele au sub scaun în dreapta”, povestește el.

Dragoș Stanca, antreprenor tech și expert media, spune că probabil că cel puțin jumătate din timpul activ pe care îl avem în fiecare zi e petrecut online. El avertizează că consumul excesiv de digital și mai ales partea de scrolling e o formă de dependență și o nevoie de atenție și de validare.

„Când tu cauți atâta validare din exterior, de fapt, tu ce vrei să faci în exterior? Vrei să controlezi. Unde mă simt bine, unde mă simt validată? În momentul în care pun nu știu ce fel de chestii pe internet și primesc aceste aprecieri, o să tot fac asta”, explică și Denisa Sima, psihoterapeut și content creator.

Dragoș Stanca mai avertizează că este foarte important să conștientizăm faptul că, exact la fel cum ne păzim de hoți sau de accidente pe stradă, trebuie să ne păzim de accidente și de escroci și în spațiu digital.

Cât de ușor este să picăm în plasa fraudelor online?

Denisa Sima, psihoterapeut și content creator, își amintește că a trebuit să își blocheze o dată cardul, pentru că cineva era „on shopping spree” cu el. „N-am înțeles niciodată de unde. Dar din fericire am putut să-mi recuperez sumele pierdute”, spune ea.

Silviu Istrate, content creator, spune că a lucrat într-o companie unde departamentul IT a făcut un test de phishing, a dat un email în care s-a prefăcut că este o altă entitate și le-a cerut angajaților să dea click pe un link. „Aveam 20 de ani și am fost printre persoanele care a dat click pe mailul de test de phishing”, își amintește el.

Dragoș Stanca spune că o astfel de situație este ca și cum ți-ar bate la ușă cineva și ți-ar spune că e reprezentantul asociației de proprietari din blocul tău și că trebuie să-ți actualizezi datele pentru că domnul administrator e puțin bolnav și nu poate. „Tu, de bună credință, îi vei da și copia după buletin și PIN-ul cardului. Tot timpul am încercat să ne păcălim între noi. Tot timpul am încercat să ne manipulăm. Acum avem doar tehnologie mai bună și spațiul digital care oferă mult mai multe instrumente”, spune el.

Ce pericole există pe internet?

Dragoș Stanca, antreprenor tech și expert media, spune că există două categorii de fraude pe internet. Una dintre ele este mai degrabă o tentativă de fraudă la un nivel mai filozofic: ni se fură atenția, gândurile și opiniile, votul informat. Cel de-al doilea tip este frauda de bani luați nu din buzunarul real, ci din buzunarul virtual, prin campanii de scanning, malware ș.a.m.d.

„Trebuie să fim foarte atenți la ambele. Gândiți-vă că, de exemplu, una dintre rețelele sociale cunoscute are doar 35 de oameni care supervizează tot ce fac 10 milioane de utilizatori”, spune el.

Ce este fenomenul malware?

Fenomenul malware înseamnă, în principiu, toată categoria de comportament rău intenționat în spațiul digital, explică Dragoș Stanca. Potrivit lui, în această categorie intră mai multe tipuri de lucruri. Unul dintre ele este virusul, un tip de malware care se auto-înmulțește, contaminează sisteme, le face să nu mai funcționeze bine, ș.a.m.d. Un altul este malware-ul de tip troian, care imită foarte bine software-ul pe care tu deja îl știi. „De exemplu, crezi că îți instalezi o aplicație pe care o cunoști, dar e acolo mică virgulă și acea aplicație face cu totul și cu totul altceva și de obicei îți copiază date de card”, explică Dragoș Stanca. Potrivit lui, mai există malware de tip spyware, care îți spionează lucruri. De asemenea, mai există adware, adică malware via reclame, reclamele care îți fură bani. Totodată, malware-ul de tip ramsomware intră în dispozitiv și cere un soi de răscumpărare ca să reușești să deblochezi anumite lucruri.

Cum identificăm scam-urile?

Bogdan Drăcea, stand-up comedian și content creator, spune că a mai descărcat uneori chestii nesigure de pe internet, dar a avut cunoștințe care l-au învățat ce să nu facă. Dar, spune el, este greu să îți mai dai seama ce este real și ce este fals. „Recent m-a sunat o doamnă, n-am înțeles exact de unde era, și mi-a zis să îi dau întâi datele. Cum să îi dau întâi datele? Mail-uri am mai primit, prin care îmi cerea să verific că mi-a ajuns coletul la poștă. Dar eu n-am comandat absolut nimic, n-avea ce să-mi vină. Sau poate era prințul ăla nigerian, care mi-a trimis o parte din banii pe care urma să-i moștenesc. Dar nu, nu dau click pe nimic și mai ales dacă văd mail-uri în engleză. Am pierdut multe campanii”, glumește el.

Unde poți să te uiți este la adresa de mail: mailul poate să arate super formal, dar sunt adrese care arată ciudat, de exemplu: „noreply.6-13user4”, spune Bogdan Drăcea.

Dragoș Stanca spune că este important să verificăm URL-ul și să vedem dacă într-adevăr este adresa băncii noastre sau a instituției pe care vrem să o accesăm.

El spune că un sfat util, în special care funcționează la încercările telefonice sau audio de fraudă, atunci când pare că ne sună cineva apropiat să ne ceară bani, este să fixați un cuvânt de control cu cei din familie. „Fixați cu cei dragi sau cu cei apropiați un cuvânt de tipul „căpșună” sau „banană”. Iar atunci când aveți cea mai mică suspiciune, întrebați „care e cuvântul nostru cheie, care e cuvântul secret?”. Iar dacă cel de la telefon nu răspunde sau nu știe, este clar o voce simulată prin AI”, explică el.

Cum ne protejăm de fraude online?

Silviu Istrate (Faiăr), content creator, spune că și-a obligat și prietenii și colaboratorii să își pună two factor autentification la absolut orice. „Nu este doar despre siguranța ta, ci și despre siguranța oamenilor cu care ai schimbat informații, ale căror poze le ai, ale căror carduri le ai, dacă face parte din familie”, afirmă el.

Dragoș Stanca confirmă: „Peste tot pe unde se poate, two factor autentification. Mai primiți un SMS sau un email ca să confirmați că într-adevăr sunteți voi. Iar mai nou, site-urile mai moderne, aplicațiile mai moderne folosesc această chestie prin care îți generează tot timpul o parolă nouă”, spune el.

Bogdan Drăcea, stand-up comedian și content creator, spune că și-a pus la conturile importante parole lungi, pline de semne.

Stanca afirmă că cel mai sigur este să folosiți aplicații care sunt sigure pentru stocarea și generarea de parole. „Acolo poți să spui toate conturile, poți să spui parole și apoi le poți reîmprospăta automat din când în când. E bine să avem softuri instalate de protecție”, spune el.

Cum ne protejăm de fake news?

Silviu Istrate spune că se face vinovat de faptul că, de foarte multe ori, a share-uit fake news fără să își dea seama. Într-adevăr, știrile false sunt un tip răspândit de fraudă online.

Există mai multe tipuri de fake news, explică Dragoș Stanca. Există, de exemplu, misinformation, care înseamnă că tu de fapt ai avut o intenție relativ bună să informezi corect, dar ai greșit ceva și ai produs o dezinformare neintenționată. Mai există disinformation, adică fraude inclusiv ideologice și îmbină cumva, în unele cazuri, una cu alta. Și mai există și în spațiu ăsta un lucru poate mai puțin vizibil sau cunoscut. Există pur și simplu hoții de atenție și deci de bani aferenți atenției care fac această industrie de algoritmic media se cheamă sau click bait. E normal și e bine și e sănătos să avem reticență. Dar nu e bine și nu e sănătos să ne refugiem cu totul în zona asta pentru că riscăm să-i lăsăm pe ceilalți să facă apoi ce vor cu noi și cu viețile noastre, spune el Dragoș Stanca.

Cum identificăm știrile false și cum ne protejăm? Silviu Istrate spune că, un lucru minuscul, dar care poate să conteze, este să vezi dacă autorul care a scris un articol există la o căutare pe Google și să verifici ce a mai scris.

Denisa Sima spune că „depinde de tine ca om în ce fel iei o informație, cum o interiorizezi și cum lași după aceea să se vadă”. „Întotdeauna mi-a plăcut să analizez un pic lucrurile. Dar este adevărat că, ducându-te în paranoia, riști să te izolezi crezând că totul este fals”, afirmă ea. Însă, spune ea, „atunci când oferta este prea bună ca să o refuz, sigur e ceva”.

Într-adevăr, unul dintre cele mai bune filtre este acesta: Dacă e prea mișto, e foarte probabil să nu fie real, confirmă și Dragoș Stanca.